Conferința de Securitate de la München: Mesaje transmise de Merz, Rutte și Macron privind NATO și Europa
Emmanuel Macron a subliniat nevoia Europei de a-și apăra interesele, adresând critici politicii externe și comerciale a SUA, în cadrul Conferinței de Securitate de la München.
Macron a afirmat că Europa trebuie să-și demonstreze angajamentul ferm pentru protejarea propriilor interese, menționând că acest lucru începe cu sprijinul continuu pentru Ucraina, dar continuă cu eliminarea tarifelor nejustificate și respingerea revendicărilor teritoriale nefondate asupra teritoriului european. „Asta am făcut și asta vom [continua] să facem”, a spus el.
În discurs, Macron a evidențiat importanța cooperării în proiecte comune de apărare și securitate, avertizând că soluțiile naționale și favorizarea furnizorilor interni riscă să conducă la risipă de timp și bani. El a subliniat rolul programului SAFE în susținerea dezvoltării industriei europene de apărare, adăugând: „Aceștia sunt bani europeni și vor fi folosiți pentru soluții europene și programe europene”.
Referitor la conflictul din Ucraina, Macron a insistat că Europa trebuie să fie parte activă a discuțiilor, descriind războiul ca pe un test definitoriu al credibilității continentului. El a amintit că Uniunea Europeană a devenit principalul susținător financiar al Kievului și a impus sancțiuni împotriva Rusiei într-un ritm rapid. Macron a avertizat că o eventuală pace nu poate presupune cedarea cerințelor Rusiei, subliniind izolarea și dependența economică a Moscovei față de China. Prioritatea rămâne susținerea rezistenței Ucrainei. De asemenea, a mulțumit Germaniei pentru angajamentul financiar și politic.
El a îndemnat liderii să discute problemele în spatele ușilor închise și să ofere rezultate concrete, definind Europa ca „o construcție politică radical originală a unor state libere și suverane”. Macron a reiterat că succesul Uniunii Europene este esențial pentru continuarea extinderii, inclusiv pentru țările din Balcanii de Vest.
Discursul său a fost un mesaj de speranță și determinare pentru viitorul Europei. Macron a remarcat că, în ciuda percepțiilor negative și critice din unele cercuri, Europa rămâne puternică și are potențialul de a deveni și mai puternică. El a contestat imaginea Europei ca o construcție îmbătrânită, fragmentată și lipsită de viață, dorind să ofere o perspectivă diferită.
În paralel, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a oferit o actualizare privind negocierile cu Rusia pentru încetarea invaziei, confirmând că următoarea rundă va avea loc la Geneva. Sybiha a spus că discuțiile „avansează” după primele două runde și a lăudat conducerea lui Donald Trump, afirmând că „fără Trump, este nerealist să punem capăt acestui război”. Totodată, a subliniat că Rusia nu dă semne serioase pentru negocieri, iar în planul de pace de 20 de puncte există încă trei puncte de dezacord care speră să fie rezolvate în următoarea rundă.
Jean-Noël Barrot a spus că trebuie să încetăm războiul și că există pârghii împreună cu aliații pentru realizarea acestui obiectiv, menționând eforturile Franței și Marii Britanii pentru blocarea navelor rusești din umbră care folosesc mijloace militare.
Volodimir Zelenski a anunțat o întâlnire cu Reza Pahlavi, o voce a opoziției iraniene, subliniind importanța consolidării sancțiunilor împotriva regimului iranian și a altor dictaturi, criticând cooperarea dintre Rusia și Iran.
Maia Sandu a declarat că Republica Moldova a experimentat toate elementele războiului hibrid, iar „războiul cognitiv”, care include campanii de dezinformare, este cel mai dificil de gestionat și poate avea un impact semnificativ.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat angajamentul Uniunii Europene față de Ucraina, subliniind sprijinul financiar și militar continuu. Ea a menționat implementarea unui „Cadru comun pentru prosperitate” care vizează integrarea Ucrainei în UE și mobilizarea capitalului public și privat pentru reconstrucție. Von der Leyen a spus că UE finalizează un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru susținerea funcționării statului ucrainean și întărirea apărării aeriene, precum și impunerea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, cu scopul ca Ucraina să negocieze pacea dintr-o poziție de forță.
Printre participanții la întâlnirea pe tema Ucrainei se numără Emmanuel Macron, Dick Schoof, Ulf Kristersson, Ursula von der Leyen, Keir Starmer, António Costa, Kristen Michal, Mark Rutte, Anita Anand, Jonas Gahr Støre, Donald Tusk, Volodimir Zelenski, Friedrich Merz, Alexander Stubb, Mette Frederiksen și Antonio Tajani.
La Conferința de Securitate de la München, Gavin Newsom a criticat pe Donald Trump, declarând că acesta este „cel mai distructiv președinte” din istoria SUA și că încearcă să întoarcă timpul înapoi. Newsom a afirmat că speră ca Trump să plece în trei ani.
Péter Magyar a purtat discuții cu Donald Tusk și Friedrich Merz, aflându-se în campanie electorală pentru alegerile din Ungaria din 10 aprilie. Sondajele indică un avantaj pentru partidul lui Magyar în fața partidului Fidesz.
Alexander Stubb a pledat pentru o politică externă europeană bazată pe realism și valori, afirmând că sudul global va juca un rol decisiv în următoarea ordine mondială. El a apreciat contribuția directoarei generale a Organizației Mondiale a Comerțului, Ngozi Okonjo-Iweala, care a descris Finlanda drept o „putere de mijloc”.
Mark Rutte a declarat că NATO va fi condusă într-o măsură mai mare de Europa, dar cu o prezență solidă a Statelor Unite, iar acest proces va decurge în colaborare strânsă cu SUA, în baza planificării apărării.
Mike Waltz a afirmat că Statele Unite rămân angajate în apărarea europeană, deși au suportat o parte disproporționată a costurilor. El a subliniat necesitatea ca Europa să devină mai autosustenabilă în domeniul apărării. Kaja Kallas a adăugat că Europa contribuie financiar, iar atunci când SUA participă la războaie, și europenii participă și pierd oameni.
Conferința de Securitate de la München, desfășurată între 13 și 15 februarie, reunește lideri mondiali pentru a discuta despre viitorul alianței transatlantice și eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. Wolfgang Ischinger a subliniat instabilitatea ordinii internaționale și a salutat prezența delegației SUA condusă de Marco Rubio.
Friedrich Merz a descris conferința ca un „seismograf” al relațiilor dintre Europa și SUA și stării ordinii mondiale, afirmând că ordinea internațională „este în prezent distrusă” și că trăim o nouă eră a „politicii marilor puteri”. El a subliniat că „libertatea noastră într-o eră a marilor puteri nu mai este o certitudine”.
Merz a avertizat Statele Unite că nu vor putea acționa singure în această eră și a promis că „noi, europenii, ne facem partea”. El a menționat că Europa a
