Zegrean: Amânarea sesizării către CJUE poate dura în jur de doi ani
Augustin Zegrean a declarat miercuri, la Digi24, că o eventuală sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul statutului magistraților ar putea provoca o amânare de aproximativ doi ani.
El a spus că, în situația în care Instanța Supremă solicită Curții Constituționale să sesizeze CJUE, dosarul va fi transmis acestei instituții, iar procesul de la București va fi suspendat până la primirea unui răspuns. „Dacă se acceptă cerea de sesizare a Curtei Europeane de Justiție, trebuie să se trimită dosarul acolo și dosarul lor de la București se suspendă până vine răspunsul de la Curtea Europeană de Justiție. Și din practică, eu vă spun, când se face o astfel de cerere, durează cam 2 ani de zile”, a spus Zegrean.
El a mai spus că, până acum, Curtea Constituțională o singură dată s-a adresat Curții Europene de Justiție, dar că în Europa foarte multe instanțe și judecători se adresează acestei curți pentru că și ei, și noi avem posibilitatea aceasta de a cere Curții Europene de Justiție să se pronunțe dacă un text dintr-o lege este conform cu legislația europeană. „Știți foarte bine că avem obligația să respectăm legislația europeană”, a adăugat el.
Curtea Constituțională a amânat miercuri pentru 18 februarie luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților. Este a 5-a amânare a CCR în acest controversat dosar.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026″.
Marți, Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.
