NATO avertizează că un nou conflict ar putea izbucni după războiul din Ucraina
Amiralul olandez Rob Bauer Liebregs a declarat la Conferința Navală de la Paris că „dacă războiul din Ucraina se încheie, ne vom confrunta cu un nou război din partea acestui adversar”.
Mai mulți lideri militari au subliniat că tensiunile nu vor dispărea odată cu încheierea actualului război. Generalul Gwyn Jenkins a atras atenția că „investițiile Rusiei în Flota Nordului nu au scăzut” și că „fregatele și submarinele nu sunt suficiente”, fiind necesară „dezvoltarea unei abordări diferite”.
Amiralul Nicolas Vaujour a evidențiat schimbările radicale din mediul de securitate din ultimii ani, precizând că „instrumentele de reglementare internațională nu mai sunt funcționale”. El a menționat extinderea amenințărilor „de la fundul mării până în spațiu”, o situație care nu se întâmpla în urmă cu un deceniu.
Ca exemplu, Vaujour a citat atacurile Ucrainei asupra flotei ruse, realizate cu ajutorul dronelor, și a subliniat că „cheia succesului este agilitatea”, iar marina trebuie să fie gândită astfel încât să se poată adapta rapid, deși recunoaște că acest lucru este „foarte dificil” de pus în practică.
James Caudle a explicat că tehnologia militară devine tot mai accesibilă chiar și pentru actori mai mici, punctând că „este din ce în ce mai ieftin să obții tehnologii militare puternice”. El a făcut referire la rachetele balistice lansate de rebelii Houthi din Yemen asupra navelor din Marea Roșie.
Liebregs a descris presiunile constante asupra infrastructurii strategice, afirmând că „nave afiliate Rusiei staționează în apropierea infrastructurii vitale, drone zboară deasupra teritoriului nostru, iar noi suferim bruiaje și blocaje GPS”, adăugând că „nu ar trebui să acceptăm acest lucru ca pe o nouă normalitate”.
La Paris, liderii militari au fost de acord că „trebuie să ridicăm nivelul și să ne pregătim pentru război”, observând că mediul de securitate devine tot mai instabil.
Oficialii NATO au discutat și despre schimbările rapide în tehnologie și impactul acestora asupra armatei. Sir Gwyn Jenkins a spus că „cheia este cum facem oamenii și mașinile să lucreze împreună”, referindu-se la utilizarea tot mai frecventă a vehiculelor fără pilot împreună cu navele clasice.
Industria de apărare încearcă să accelereze producția echipamentelor militare. Generalul Marie David a explicat că, pentru a mări viteza livrărilor, Parisul distribuie comenzile către mai multe șantiere navale.
Potrivit ei, sectorul naval de apărare din Franța cuprinde aproximativ 1.000 de companii, dintre care 250 sunt esențiale, iar modelul urmărit este ca circa 20% din activitatea acestora să provină din contracte militare.
Compania franceză Thales, unul dintre cei mai mari producători europeni de tehnologie militară, intensifică și ea producția. Thierry Weulersse a declarat că încearcă să crească viteza de producție a radarelor de două până la patru ori și a sistemelor sonar chiar de opt ori.
Liderii militari au subliniat și modul în care tehnologia schimbă regulile războiului. Responsabilii cu războiul informațional din cadrul Royal Navy au afirmat: „Dacă nu stăpânim datele, vom pierde. Datele sunt muniția, iar arma este puterea de calcul”.
În același timp, oficialii au atras atenția asupra vulnerabilităților generate de dependența de tehnologie. Căpitanul Jérôme Henry a spus că militarii sunt pregătiți și pentru situații în care sistemele moderne nu mai funcționează, motiv pentru care reînvață să folosească instrumente clasice de navigație, care nu pot fi afectate de atacuri cibernetice.
Viceamiralul francez în rezervă Marc Aussedat a apreciat că „totul este linie de front” și a avertizat că aprovizionarea devine o problemă critică în caz de conflict.
Asemenea Chinei, și Franța analizează posibilitatea de a folosi nave civile pentru a sprijini operațiunile militare în caz de război.
