Tensiunile dintre Statele Unite și aliații europeni, alături de incertitudinea privind viitorul relațiilor transatlantice, au determinat unele state să ezite în semnarea unor acorduri comune
Tensiunile dintre Statele Unite și aliații europeni, alături de incertitudinea privind viitorul relațiilor transatlantice, au determinat unele state să ezite în semnarea unor acorduri comune, au declarat mai mulți participanți și delegați, citați de Reuters.
Această situație reflectă îngrijorarea tot mai mare a unor guverne față de ritmul accelerat al dezvoltării inteligenței artificiale (IA) și posibilitatea ca normele privind utilizarea sa în scopuri militare să fie depășite, fapt care ar putea crește riscul unor accidente, erori de calcul sau escaladări neintenționate.
Guvernele se confruntă cu o „dilemă a prizonierului”, fiind prinse între impunerea unor restricții responsabile și dorința de a nu se limita față de adversarii lor, a declarat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans.
„Rusia și China avansează foarte repede. Acest lucru creează o urgență în ceea ce privește progresul în dezvoltarea IA. Dar, văzând că avansează rapid, crește și urgența de a continua să se lucreze la utilizarea sa responsabilă. Cele două merg mână în mână”, a declarat el în comentariile adresate Reuters.
La summitul Responsible AI in the Military Domain (REAIM) de la A Coruña, Spania, doar 35 dintre cele 85 de țări participante au semnat joi un angajament care cuprinde 20 de principii referitoare la IA.
Printre aceste principii se numără recunoașterea responsabilității umane asupra armelor bazate pe IA, promovarea unor lanțuri clare de comandă și control, precum și schimbul de informații despre măsurile naționale de supraveghere „în măsura în care acestea sunt compatibile cu securitatea națională”.
Documentul pune accent și pe importanța evaluării riscurilor, testarea riguroasă, precum și pe formarea și educarea personalului ce operează capacitățile militare bazate pe IA.
La două summituri militare anterioare dedicate IA, desfășurate la Haga și Seul în 2023 și 2024, aproximativ 60 de țări, cu excepția Chinei, dar inclusiv Statele Unite, au adoptat un „plan de acțiune” modest, fără caracter obligatoriu.
Deși nici documentul din acest an nu impunea un angajament juridic, unii participanți au fost reticenți în a susține politici mai ferme, a declarat Yasmin Afina, cercetătoare la Institutul ONU pentru Cercetări în domeniul Dezarmării, consilier în acest proces.
Canada, Germania, Franța, Marea Britanie, Țările de Jos, Coreea de Sud și Ucraina se numără printre principalii semnatari ai angajamentului de joi.
