Startup din Rusia dezvoltă „biodrone” cu porumbei controlați de la distanță prin cipuri implantate în creier
Compania Neiry Group din Rusia creează porumbei cu cipuri în creier, controlați prin comenzi de zbor la distanță, pentru utilizări precum monitorizare, inspecții industriale sau misiuni de căutare și salvare.
Startup-ul rus Neiry Group lucrează la implantarea de cipuri în creierul porumbeilor, transformându-i în „biodrone” care pot fi direcționați de la distanță. Potrivit companiei, aceste păsări pot servi în diverse activități, de la inspecții industriale și monitorizare, până la intervenții în căutare și salvare, însă experții avertizează asupra riscurilor și potențialului militar al tehnologiei.
Potrivit T-Invariant, electrozii implantați afectează instinctele naturale ale porumbeilor, iar un sistem integrat cu GPS, camere video și un „rucsac” electronic permite controlul precis al traseului de zbor. Testele au fost realizate în anul 2025, iar Neiry afirmă că păsările nu necesită antrenament și sunt capabile să parcurgă distanțe semnificative.
Neiry a obținut finanțări în valoare de aproximativ un miliard de ruble, inclusiv de la Inițiativa Tehnologică Națională, o entitate afiliată statului rus, precum și de la fonduri asociate oligarhului Vladimir Potanin. De asemenea, startup-ul colaborează cu Institutul de Inteligență Artificială al Universității de Stat din Moscova, condus de Katerina Tikhonova, fiica președintelui Vladimir Putin.
Alexander Panov, fondatorul companiei, promovează în spațiul public idei radicale legate de neurotehnologie, susținând că obiectivul final este integrarea inteligenței artificiale cu creierul uman. În mediul academic, însă, specialiștii resping aceste afirmații și vorbesc despre „optimism forțat”, subliniind lipsa unor dovezi practice ale utilității acestor tehnologii.
Bioeticienii și cercetătorii trag un semnal de alarmă privind implantarea de cipuri în creierul animalelor, menționând posibile suferințe, riscuri de infecții și scurtarea duratei de viață. Totodată, absența datelor științifice publice face imposibilă verificarea declarațiilor făcute de companie. Experimente similare efectuate anterior în SUA și China nu au condus la aplicații funcționale.
Deși Neiry prezintă proiectul ca fiind pașnic, specialiștii atrag atenția că direcția cercetărilor și finanțările din partea statului indică un interes strategic mai amplu, într-un context în care neurotehnologia este tot mai des privită ca un posibil mijloc pentru control și supraveghere.
