Dominanța masculină în politica românească: un decalaj semnificativ în 2025
În Parlamentul României, femeile reprezintă doar 22% din totalul membrilor, în timp ce media Uniunii Europene este de 33,6%.
Datele centralizate de EIGE în 2025 arată că România se află pe antepenultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește reprezentarea femeilor în parlamentele naționale, cu doar 22% parlamentare în ambele camere. În Uniunea Europeană, media este de 33,6%.
România depășește doar Cipru, cu 14,3%, și Ungaria, cu 15,6%, dar rămâne sub state precum Slovacia (22,7%), Grecia (23,9%) și Bulgaria (25%). Nicio țară din UE nu are o prezență majoritară a femeilor în parlamentele naționale.
Țările cu cele mai ridicate procente de femei în parlamente sunt Finlanda (46%), Suedia (44,8%), Danemarca (44,7%) și Belgia (44,2%).
În ceea ce privește consiliile locale, România înregistrează o reprezentare feminină de doar 8,9%, fiind ultima în clasamentul UE. Urmează Grecia (20,2%), Cipru (20,8%) și Germania (24,7%). Media europeană este de 34,9%, iar cele mai bune rezultate apar în Finlanda (45%), Spania (42,8%), Suedia (42,5%) și Franța (42%).
La nivelul funcției de primar, doar 6,5% dintre cei care ocupă această poziție în România sunt femei. Media UE este de 18,9%. Alte țări cu o reprezentare redusă a femeilor primar includ Grecia (8%), Letonia (9,3%) și Irlanda (9,7%). La polul opus se situează Finlanda (39%), Suedia (36,9%) și Țările de Jos (31%).
În consiliile județene, România are o reprezentare a femeilor de 23,4%, sub media europeană de 36,4%. Doar Cehia (21,3%), Slovacia (17,7%), Letonia (17%) și Ungaria (16,2%) au procente mai mici. Cele mai mari ponderi de femei în consiliile județene românești sunt în Dâmbovița (40%), Galați (37,1%), Vâlcea (36,4%) și Hunedoara (36,4%). În schimb, județele Mureș și Neamț înregistrează cele mai scăzute procente, câte 8,6%, iar Brașov are 11,4%.
La nivelul Parlamentului European, România ocupă penultima poziție în UE în ceea ce privește numărul femeilor europarlamentare, cu un procent de 15,2%. Ultima poziție este deținută de Cipru, unde toți cei șase europarlamentari sunt bărbați (0% femei). Alte state cu procente scăzute de femei în Parlamentul European sunt Malta (16,7%), Lituania (18,2%) și Letonia (22,2%). Media Uniunii Europene este de 38,6%.
Țările nordice conduc topul reprezentării femeilor în Parlamentul European, cu Suedia (61,9%) și Finlanda (60%) având procente ce depășesc numărul bărbaților. Țările de Jos, Luxemburg și Spania înregistrează o reprezentare de gen egală, 50/50.
Slaba reprezentare a femeilor în posturile de decizie politică din România indică un deficit de democrație internă în partidele politice și o funcționare ineficientă a mecanismelor menite să asigure egalitatea de șanse în accesul la putere.
Slaba reprezentare a femeilor limitează pluralismul politic și diversitatea perspectivelor în procesul decizional, afectând calitatea politicilor publice și capacitatea acestora de a răspunde nevoilor întregii societăți.
Totodată, această situație reflectă persistența unor bariere structurale și culturale, precum stereotipurile și normele de gen și fenomenele de violență și hărțuire de gen în sfera politică, consideră analiștii Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE).
