Deficitul bugetar a devenit, din nou, tema centrală a dezbaterii publice. În timp ce cifrele sunt invocate aproape zilnic, iar avertismentele privind derapajele financiare se înmulțesc, discuția de fond rămâne, de multe ori, incompletă. Potrivit deputatului Răzvan Chiriță, problema majoră a României nu este doar nivelul deficitului, ci modul în care este construit și gestionat bugetul statului.
Într-un comunicat transmis joi, 30 ianuarie 2026, Răzvan Chiriță atrage atenția că peste 80% din bugetul public este deja angajat înainte ca orice dezbatere reală să aibă loc. Pensii, salarii, dobânzi și cheltuieli recurente ale administrației consumă cea mai mare parte a resurselor, lăsând un spațiu extrem de limitat pentru ajustări reale.
Investițiile, primele sacrificate
În acest context, spune deputatul, atunci când apare presiunea corectării deficitului, singurul domeniu din care se mai poate tăia este cel care ține de viitor: investițiile. Infrastructura, digitalizarea și proiectele de dezvoltare ajung să fie primele sacrificate, deși acestea ar trebui să genereze creștere economică și stabilitate pe termen lung.
„Nu este o simplă problemă contabilă”, subliniază Răzvan Chiriță. În opinia sa, situația actuală reflectă o problemă de decizie politică și de asumare. Ani la rând, cheltuieli permanente au fost adăugate fără o evaluare clară a impactului lor real, fără a se distinge între programele care produc valoare și cele care doar consumă resurse publice.
Lipsa evaluării și falsa dezbatere despre austeritate
Deputatul evidențiază mai multe disfuncționalități majore ale actualului model bugetar. Printre acestea se numără lipsa evaluării reale a programelor finanțate din bani publici, direcționarea unor sume importante către proiecte fără rezultate concrete și reflexul de a reduce investițiile în momente de criză, în locul eliminării risipei și a ineficienței.
Totodată, Răzvan Chiriță critică discursul public axat aproape exclusiv pe ideea de „tăieri”, în detrimentul unei discuții serioase despre eficiență și prioritizare. În opinia sa, invocarea constantă a austerității creează panică inutilă, în timp ce adevărata problemă rămâne lipsa de responsabilitate în alocarea banilor publici.
Trei pași propuși pentru resetarea bugetară
În comunicatul său, deputatul avansează trei direcții concrete care ar putea fi aplicate imediat pentru corectarea dezechilibrelor. Prima vizează realizarea unui audit funcțional real al cheltuielilor statului, nu unul formal, ci o evaluare serioasă a programelor care funcționează, a celor care pot fi comasate și a celor care pot fi eliminate fără consecințe sociale majore.
A doua propunere se referă la protejarea legală a investițiilor productive. Infrastructura, digitalizarea și proiectele cu impact economic nu ar mai trebui să fie primele victime ale ajustărilor bugetare, ci zone protejate în orice ecuație financiară.
În fine, Răzvan Chiriță susține necesitatea unui buget multianual, care să înlocuiască improvizația anuală. Fără o planificare pe termen mediu, de trei până la cinci ani, deficitul nu este rezolvat, ci doar amânat și agravat.
O alegere de guvernare
Concluzia deputatului este una clară: România se află în fața unei alegeri fundamentale între un stat care reacționează permanent la crize și unul care guvernează cu adevărat, pe baza unor priorități asumate și a unei strategii bugetare coerente.
