Stejar secular tăiat în Pădurea Felix, dosare penale pentru exploatatori și Romsilva
Cazul Pădurii Felix din județul Cluj scoate la iveală un mecanism pe cât de vechi, pe atât de eficient, când vine vorba de fraudarea masei lemnoase, cu implicații grave pentru ce înseamnă exploatarea forestieră în România.
Recent, un stejar secular, de aproximativ 150 de ani a fost ras de pe fața pământului de către firma care făcea exploatarea forestieră în Pădurea Felix, un singur simptom al unui fenomen general.
Diana Buzoianu a anunțat la Digi 24 deschiderea unor dosare penale, atât pe numele firmei exploatatoare, cât și împotriva unor experți de la Romsilva, posibil complici ai firmei.
Tăierile ilegale din Pădurea Felix sunt suspicionate de subevaluare intenționată a volumului de lemn. „A fost deschis dosar penal pentru firma care a făcut tăierile fără niciun fel de marcaj. A mai fost deschis însă și un dosar penal pentru reprezentanții de acolo, experții Romsilva, pentru suspiciunea că au marcat și arbori care au zis că sunt de o anumită dimensiune, au subevaluat dimensiunea respectivă”, a explicat ea.
Ministra Mediului a subliniat că stejarul tăiat nu figura în documentele Romsilva, oferind astfel o acoperire firmei exploatatoare. „Acest arbore secular nu apare nicăieri nici măcar în planul de management. Practic, nu era în hârtie. Era numai bun să fie tăiat ilegal, pentru că nu exista în planurile respective”, a adăugat Diana Buzoianu.
Acest tip de lemn este adesea folosit pentru crearea de mobilier dintr-o singură bucată. Ea a menționat că au fost tăiați și alți arbori, sănătoși, în aceeași manieră, la pachet cu cei uscați.
„Din jumătate din lucrările din arbori care încă n-au fost tăiați, deja se scoseseră 40 de metri în minus pe hârtie. Tu să ai pe acte 230 de metri cubi, dar în realitate să faci 300 de metri cubi.”
Diferența de volum nu era întâmplătoare, ci reprezenta lemn care putea fi „spălat” ulterior pe piața neagră: „Restul de lemn care nu apărea în hârtie era lemn ilegal, care se poate spăla apoi pe piața neagră. Toate suspiciunile care au existat de la început, și anume că acolo se fura lemn sub ochii tuturor, se adeveresc.”
Stejarul a fost atractiv pentru firma de exploatare datorită volumului mare și calității lemnului. „Este un volum mare de lemn, de foarte bună calitate. Din astfel de arbori seculari se face uneori mobila dintr-un singur trunchi. Unii sunt tăiați legal, alții ilegal”, a explicat ea.
Diana Buzoianu a subliniat importanța distincției între tăierile legale și cele ilegale: „Haideți să ne înțelegem: au fost identificați 16 arbori tăiați ilegal. Asta este infracțiune și pentru asta s-a deschis dosar penal.”
Exploatarea forestieră din Pădurea Felix este suspendată complet, a menționat Buzoianu. „Momentan, este suspendat până la finalizarea tuturor rapoartelor și procedurilor contractul cu respectivul exploatator.”
În funcție de concluziile anchetelor, lucrările ar putea fi reluate doar în condiții legale: „Dacă nu se mai poate continua legal cu această firmă, care oricum are dosar penal, se va face cu altă firmă. Legal.”
Autoritățile locale subliniază necesitatea curățării pădurii de uscături, deoarece unele dintre acestea reprezentau un risc pentru siguranța oamenilor.
O primă verificare a Gărzii Forestiere a concluzionat inițial că „totul este în regulă”, dar concluziile au fost ulterior contrazise de realitatea din teren. Diana Buzoianu a anunțat controale amănunțite: „Sunt foarte dură cu Garda Forestieră.”
În scopul prevenirii unor situații similare la nivel național, Diana Buzoianu a propus un mecanism de control fără precedent: „În fiecare lună, controalele în care pe hârtie totul este roz se pun într-o cutie. Din acea cutie se vor selecta aleatoriu controale care vor fi refăcute.”
„Felix” este perceput ca un studiu de caz, semnalând necesitatea unor controale reale, nu doar formale, în ceea ce privește exploatarea forestieră din România. „Această situație m-a făcut să mă uit mult mai atent la realitate. Inițial, și nouă ni s-a spus că totul e în regulă.”
