Adrian Câciu: Deficitul real ar putea atinge 9,3% din PIB, diferențe între execuții
Adrian Câciu a explicat că deficitul cash nu este același cu deficitul ESA, metodologia pe baza căreia Comisia Europeană evaluează România.
El îi critică pe cei care compară deficitul ESA din 2024 cu cel cash din 2025, numind această abordare „analfabetism bugetar”.
Câciu a identificat patru categorii majore de cheltuieli care nu apar în execuția cash, dar care vor fi incluse în calculul ESA.
Pentru început, prima categorie este reprezentată de facturile pentru furnizorii de energie, în valoare de aproximativ 8 miliarde lei. Aceste facturi nu au fost prinse în bugetele Ministerului Energiei și Ministerului Muncii la rectificări și sunt la ANRE pentru verificare. Comisia Europeană le va lua în considerare în evaluarea ESA, ceea ce va adăuga 0,4% la deficitul din PIB.
Al doilea element major constă în costurile refinanțărilor anticipate. Câciu spune că s-au schimbat titluri de stat luate cu dobânzi mici (2,5-3,5%) pe titluri cu maturitate lungă la dobânzi duble (6,7-7,2%). Pe baza datelor publice de pe site-ul Ministerului Finanțelor, acest cost va apărea în ESA cu aproximativ 0,5% din PIB, echivalentul a circa 10 miliarde lei.
Un alt aspect este TVA-ul nerestituit, care ar putea afecta ESA cu 0,2% din PIB, deși Câciu menționează că aici este posibilă o adaptare dacă se aduce la zi în ianuarie. Cea mai consistentă categorie o reprezintă „celebrele amânări la plată”, estimate la minimum 0,5% din PIB, adică aproximativ 10 miliarde lei.
În ceea ce privește deficitul cash din 2025, Câciu a calificat prezentarea acestuia drept „scamatorie” și marketing. El susține că deficitul cash a crescut față de ținta inițială de 7% și include „retrospective pe sume, adică neutralizare cheltuieli cu venituri scriptice pe baza de reîncadrare PNRR și coeziune”.
Folosește o metaforă pentru a descrie situația: „povestea rabinului care a sfătuit omul să bage toate animalele în casă și apoi să le scoată pe rând să i se pară că are mai mult loc”.
Câciu îi vizează în special pe premierul Ilie Bolojan și alți membri ai actualei guvernări, recomandându-le să nu mai compare ESA 2024 cu cash 2025. Le-a sugerat să „pună mâna pe carte” și să aștepte cifrele ESA înainte de a aplauda rezultatele bugetare.
Fostul ministru își încheie postarea cu o provocare: „Mi-aș dori să mă înșel cu ESA, dar dacă există alte date, vă rog să combateți ceea ce am scris”.
