Cum acționează administrația Trump pentru a stopa protestele din Minneapolis
Incidentele asociate intervențiilor anti-imigrație ale ICE au generat proteste în Minneapolis, activiștii denumind aceste acțiuni „razie” în cartierele orașului.
Agenții ICE opresc vehicule, intră în locuințe și rețin persoane, uneori fără mandate clare, folosind forța chiar și în lipsa unei rezistențe. Locuitorii s-au mobilizat pe rețelele sociale pentru a semnala mișcările agenților și a documenta posibile abuzuri. Înregistrările difuzate arată persoane scoase cu forța din mașini, imobilizate pe asfalt sau amenințate cu arme, inclusiv vârstnici și persoane neînarmate.
Relatările din teren indică situații în care agenții ar fi selectat persoanele în funcție de culoarea pielii sau aspectul fizic. În fața protestelor pașnice, au fost folosite spray-uri iritante, substanțe chimice și s-au făcut arestări colective. O judecătoare federală a decis vineri că aceste practici sunt ilegale, interzicând continuarea lor și invocând exemple de rețineri degradante și amenințări armate nemotivate.
Departamentul de Justiție a contestat hotărârea, argumentând că protestatarii ar îngreuna misiunile și ar pune în pericol agenții ICE. Președintele Trump a sugerat posibilitatea invocării Insurrection Act, o lege din 1807 ce permite trimiterea armatei pentru sprijinirea agenților federali, măsură rar folosită de-a lungul istoriei.
Specialiști în drept constituțional subliniază însă că filmarea și monitorizarea acțiunilor ICE constituie forme de protest pașnic protejate de Primul Amendament, fiind legale atât timp cât nu există o interferență fizică cu operațiunile.
Conflictul s-a agravat după ce, pe 7 ianuarie, Renee Nicole Good, o femeie neînarmată, a fost împușcată mortal de un agent ICE în timpul unei intervenții. Administrația federală susține că agentul a acționat în legitimă apărare, dar autoritățile locale și martori oculari contestă această versiune. Incidentul a declanșat proteste la nivel național, investigații paralele și un conflict deschis între guvernul federal și statul Minnesota.
Departamentul de Justiție a anunțat că nu va iniția urmărirea penală împotriva agentului. În același timp, Departamentul de Justiție a deschis anchete împotriva guvernatorului statului și primarului din Minneapolis, acuzați că ar fi încurajat blocarea acțiunilor ICE. Aceștia resping acuzațiile, afirmând că și-au exercitat dreptul la critică politică.
Au fost demarate și investigații pentru identificarea organizatorilor protestelor, cu solicitări către companii de tehnologie de a furniza date despre conturi anonime folosite pentru a semnala prezența agenților. Legalitatea acestor cereri este contestată în instanță.
