Țările lumii își extind influența asupra oceanelor, care nu mai sunt teritoriu neutru
Acordul, denumit oficial „Acord privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine în zone aflate în afara jurisdicției naționale”, a fost convenit în martie 2023, după două decenii de negocieri, și intră în vigoare pe 17 septembrie, după obținerea ratificărilor necesare (deja sunt aproape 80), notează EFE.
România a semnat Tratatul privind Marea Liberă (Tratatul BBNJ – Biodiversitatea Marină din Afara Jurisdicției Naționale) pe 20 septembrie 2023 și l-a ratificat pe 4 iunie 2025, devenind una dintre primele țări care au finalizat acest proces, esențial pentru protejarea biodiversității în zonele internaționale maritime, prin crearea de arii marine protejate și reglementarea activităților economice.
Printre țările care au ratificat tratatul se numără Spania, Uniunea Europeană sau China. Totuși, state precum Statele Unite, India sau Argentina, care l-au semnat la momentul negocierii, încă nu au ratificat documentul.
Esențial pentru a proteja 30 % din oceane, acest tratat va permite aplicarea Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal, care obligă statele să protejeze și conserve cel puțin 30 % din oceane și din restul ecosistemelor Terrei până în 2030. Documentul creează instrumente pentru înființarea de arii marine protejate.
Aplicarea tratatului va permite depășirea fragmentării legislative și avansarea către o abordare integrată, preventivă și bazată pe dovezi științifice, au explicat surse din Ministerul pentru Tranziție Ecologică.
Acordul introduce un cadru comun pentru accesul și utilizarea resurselor genetice marine, incluzând principiul împărțirii juste și echitabile a beneficiilor rezultate.
„Acest demers este cu atât mai relevant în fața dezvoltării rapide a cercetării științifice și biotehnologice în apele internaționale și întărește ideea acestor resurse ca patrimoniu comun, ceea ce încurajează utilizarea responsabilă și durabilă”, au subliniat reprezentanții ministerului.
De asemenea, documentul stabilește proceduri multilaterale, criterii științifice și mecanisme de monitorizare pentru crearea și gestionarea ariilor marine, contribuind astfel la atingerea obiectivului de a proteja cel puțin 30 % din oceane până în 2030.
Aceste măsuri vor sprijini conservarea biodiversității, menținerea serviciilor ecosistemice și creșterea rezilienței ecosistemelor marine în fața schimbărilor climatice.
Un alt element central al acordului este reglementarea evaluărilor impactului asupra mediului pentru activități planificate în apele din larg.
Acordul introduce obligații comune pentru identificarea, evaluarea și gestionarea impacturilor potențial semnificative asupra mediului marin, asigurând transparența, participarea publicului și accesul la informație. Rezultatele evaluărilor vor fi partajate printr-un mecanism internațional, ceea ce va facilita cooperarea științifică și deciziile informate.
Pentru intrarea în funcțiune, va fi creată o Conferință a Părților (COP) și alte organe, precum un organism științific și tehnic, un comitet pentru implementare și conformitate și comitete specializate, a explicat Eva Hernández, coordonator pentru guvernanță ambientală la SEO BirdLife.
High Seas Alliance estimează că prima COP va avea loc la sediul ONU din New York, probabil în a doua jumătate a anului 2026 sau începutul lui 2027, și va deveni „platformă de lansare” pentru procesele necesare respectării obiectivelor tratatului.
Toate aceste structuri vor colabora cu organismele care reglementează pescuitul, transportul maritim și mineritul submarin pentru a proteja biodiversitatea din Marea Liberă și pentru a stabili mecanisme de împărțire echitabilă a beneficiilor rezultate din exploatarea resurselor, în temeiul Convenției ONU privind Dreptul Mării.
„Sperăm ca acordul să permită și evaluări coerente ale impactului activităților care pot afecta viața marină”, afirmă Hernández.
José Luis García Varas consideră că tratatul este o oportunitate fără precedent pentru gestionarea sustenabilă a oceanelor. Va permite desemnarea ariilor marine protejate, evaluarea și limitarea impactului activităților emergente, precum mineritul submarin, combaterea suprapescuitului și poluării, precum și promovarea cooperării științifice și a transferului de tehnologie.
„Este un moment major nu doar pentru guvernanța oceanelor, ci și pentru multilateralism”, afirmă Rebecca Hubbard, directoarea High Seas Alliance.
„State maritime și fără ieșire la mare, mari și mici, dezvoltate și în curs de dezvoltare, din toate regiunile lumii, au susținut tratatul. Într-un moment dificil pentru politica globală, acordul oferă o rază de speranță pentru cooperarea internațională”, subliniază ea.
Fabienne McLellan afirmă că intrarea în vigoare a tratatului arată că, chiar și în vremuri turbulente, țările pot coopera pentru binele comun. Dacă va fi aplicat conform planului, acordul va schimba radical protecția vieții marine și a biodiversității.
„Provocarea reală începe acum transformarea acestui succes diplomatic în acțiuni concrete, combaterea poluării cu plastic și a zgomotului subacvatic, în contextul schimbărilor climatice, pentru a proteja Marea Liberă pentru generațiile viitoare”, conchide McLellan.
