Adoptarea legii femicidului în România și declarațiile Alinei Gorghiu despre riscuri
Gradul de civilizație al unei nații se reflectă prin modul în care își tratează femeile. Statisticile arată că în ultimii 10 ani, aproape 500 de românce au fost ucise de către bărbații lor, actuali sau foști. Numai în 2025, România a numărat 51 de omoruri, iar tendințele par să fie în creștere.
Fostul ministru al Justiției, deputatul Alina Gorghiu, inițiatoare a unui proiect de lege alături de alți 250 de parlamentari de diferite orientări politice, așteaptă ca proiectul care incriminează femicidul să fie votat de senatori.
Între timp, aceasta ne-a oferit, în exclusivitate, o explicație pentru această criză națională în care se află România. „România a ajuns în această criză pentru că, timp de ani de zile, violența domestică și femicidul nu au fost tratate nici de stat, nici de societate ca o prioritate publică. Acest fenomen a fost minimalizat, relativizat și dus în derizoriu, fiind împins constant în zona ideii că «se întâmplă între doi oameni» și că «afectează doar cuplul respectiv».”
Gorghiu a subliniat că violența domestică a fost considerată o problemă privată, nu de siguranță publică, ceea ce a dus la ignorarea semnalelor de alarmă și la intervenții tardive. „Când statul și societatea transmit, chiar și implicit, că «nu e treaba noastră», agresorii capătă curaj, iar victimele rămân singure. Iar lipsa educației în școală pe tema asta produce monștri!”
Fostul ministru definește femicidul astfel: „Este uciderea unei femei pentru că este femeie.” Ea adaugă că „femicidul nu este o crimă întâmplătoare. Este uciderea unei femei pentru că este femeie, de cele mai multe ori de către un partener sau fost partener, după o perioadă îndelungată de violență, control și amenințări.”
Gorghiu menționează că în aproape toate cazurile au existat semnale clare înainte de crimă, iar statisticile arată că cele 445 de femei ucise în ultimii 10 ani și peste 70.000 de cazuri de violență domestică raportate anual reflectă un eșec sistemic: „refuzul de a trata violența domestică drept ceea ce este – o problemă publică gravă, previzibilă și prevenibilă.”
În ceea ce privește măsurile concrete pe care statul român le are în vedere pentru prevenirea și diminuarea fenomenului, Gorghiu a afirmat că măsurile existente au fost aplicate „adesea formal, fără continuitate și fără monitorizare reală.”
„Până de curând, statul român a acționat mai ales după ce tragedia s-a produs, nu înainte. Avem instrumente legale – ordine de protecție, evacuarea agresorului, brățări electronice –, dar aplicarea lor a fost adesea formală, fără continuitate și fără monitorizare reală.”
Alina Gorghiu a declarat că în prezent există două direcții legislative complementare care vizează schimbarea acestei realități. Prima este proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului, care recunoaște femicidul ca fenomen distinct, obligând statul să identifice tiparele de risc și să intervină înainte de producerea tragediilor. A doua direcție este proiectul de lege L485/2025, adoptat de Senat și aflat la Camera Deputaților, care întărește protecția victimelor violenței domestice.
Gorghiu a subliniat că nicio măsură nu poate fi aplicată fără sprijinul financiar al Guvernului. România dispune de o strategie națională pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, elaborată de ANES pentru perioada 2022–2027, dar aplicarea acesteia a fost inegală.
„Statul trebuie să fie parte din soluție”, a declarat Gorghiu. Noua lege a femicidului introduce obligația statului de a se implica activ în prevenție și protecție. Fondurile sunt necesare pentru: consiliere psihologică și psihoterapie, asistență juridică gratuită, adăposturi, formarea polițiștilor și monitorizarea agresorilor. „Fără un cadru legal clar, aceste cheltuieli pot fi amânate sau ignorate. Legea obligă Guvernul să le includă în buget.”
Proiectul de lege privind femicidul oferă un cadru extins de prevenție și protecție, în timp ce legea L485/2025 întărește instrumentele concrete. Acestea includ acces mai ușor la instanță pentru victime, ordine de protecție mai lungi pentru agresorii recidiviști și consiliere psihologică obligatorie pentru agresori.
Alina Gorghiu a subliniat că, fără aceste măsuri, multe femei se întorc la agresor nu pentru că vor, ci pentru că nu au alternative reale. „Statul trebuie să fie parte din soluție”, a reiterat ea.
Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului se află în prezent în procedura de avizare și dezbatere la Senat. Gorghiu speră ca în martie să fie adoptată de Parlament legea femicidului. Proiectul L485/2025 a fost deja adoptat de Senat și urmează votul decisiv în Camera Deputaților.
„Aceste legi nu sunt ideologice. Sunt legi de siguranță publică. Fiecare zi de întârziere înseamnă un risc real pentru femei și copii, iar presiunea publică este esențială pentru ca ele să fie adoptate cât mai rapid. Statul începe, în sfârșit, să își asume rolul de protector, nu doar de martor al tragediilor”, a concluzionat Gorghiu.
