Clujul a sărbătorit eroii locali la prima gală dedicată acestora
Pe 3 decembrie, de Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, s-a întâmplat ceva magic în Cluj-Napoca.
Atmosfera din sala unde s-a desfăşurat Gala Super Eroilor Clujului a fost electrizantă – nu de la ceremonialul oficial, ci de la radiaţia pură de speranţă şi determinare care emana din fiecare colţ. Copii şi tineri cu dizabilităţi, familiile lor, profesorii dedicaţi şi personalităţi care au ales să fie acolo nu pentru protocol, ci pentru că au înţeles că unii eroi nu poartă cape pe ecran, ci le îmbracă în viaţa reală.
Primarul Emil Boc a subliniat importanţa optimismului, afirmând: „Dincolo de un diagnostic este speranţă, este viaţă, este optimism, este societatea, comunitatea şi suntem împreună. Puterea este în noi şi în cei din preajma noastră.”
De la lacul Gheorgheni la pârtiile de schi, de la caiac la baschet în scaun rulant – Asociaţia Caiac SMile, condusă de Ionuţ Stancovici, transformă de ani de zile „imposibilul” în poveşti adevărate de curaj. Iar la această primă gală, toate aceste poveşti s-au întâlnit într-un singur loc, luminând Clujul cu o lumină pe care nu o găseşti în niciun ghid turistic.
Boc a continuat să spună: „Sunt în viaţă multe activităţi care pot fi explicate prin cuvinte, dar este acel 1% care poate fi exprimat doar prin emoţie. Şi asta am simţit când am văzut ce face Ionuţ şi echipa sa – bucuria de pe lacul Gheorgheni, imaginile de pe pârtiile de schi.”
Mesajul central al galei a fost transformarea ideii de „nu există nu se poate” în „împreună putem reuşi”, promovând accesibilizarea ca un mod de viaţă. Ionuţ Stancovici a dorit ca gala să fie o oportunitate de a cunoaşte viitorul, premiind copii cu nevoi speciale şi aflând dorinţele lor pentru viitor.
Georgiana Sima a recunoscut: „Voi sunteţi cei de la care noi trebuie să învăţăm. Voi sunteţi adevăratele modele de putere, perseverenţă şi determinare.” Vorbind despre Ionuţ Stancovici, ea a adăugat: „El este omul care, dacă i se închide o uşă în faţă, intră pe geam şi tot reuşeşte.”
Mirela Retegan a împărtăşit cum interacţiunile cu persoanele cu nevoi speciale i-au schimbat viaţa, afirmând: „Voi sunteţi motivul pentru care eu, la 50 de ani, am urcat pentru prima oară pe schiuri.”
Ana Maria Brânză a evidenţiat dorinţa lui Ionuţ de a crea o reţea de prietenie, spunând: „În România sunt aproape 900 de mii de persoane cu dizabilităţi, iar eu vreau să-mi fac nouă sute de mii de prieteni.”
Premiile au fost oferite copiilor şi tinerilor din judeţul Cluj, de la David Adrian Tomoş, în vârstă de 8 ani, până la Cătălin-Vasile Gavrăş, student la UBB. Fiecare a primit un trofeu, o capă de Super Erou şi confirmarea că fac parte dintr-o comunitate care îi susţine.
Fiecare laureat a beneficiat de o tabără gratuită pe litoralul românesc, pentru a împărtăşi momente de bucurie cu familiile lor. Vasilica Cismaşu a subliniat: „Pentru fiecare dintre familiile copiilor noştri, ei sunt supereroi.”
Printre cei premiaţi s-au numărat sportivi paralimpici excepţionali, precum Alex Bologa, medaliat cu aur la Jocurile Paralimpice de la Paris 2024, şi Alex Benchea, cunoscut ca „alpinistul cu ochi albi”.
Ioana Naidin a subliniat importanţa sprijinului pe care fiecare adult ar trebui să-l ofere copiilor: „Fiecare copil merită un adult, un erou care să creadă în el.” Cosmina Urs a adăugat că această zi a fost o „adevărată sărbătoare.”
La final, Ionuţ Bogdan, unul dintre laureaţi, a oferit un recital la chitară, interpretând colinde tradiţionale, demonstrând că adevăraţii supereroi îmbogăţesc lumea cu frumuseţe.
Evenimentul a evidenţiat că puterea nu înseamnă absenţa vulnerabilităţii, ci curajul de a fi vulnerabil. O comunitate puternică se îngrijeşte de fiecare membru al său, iar cei consideraţi „speciali” pot fi, de fapt, cei care ne învaţă cele mai valoroase lecţii.
La gală au participat personalităţi precum Alexandra Zară, Georgiana Sima, Mirela Retegan, Ana Maria Brânză, Cristina Pîrv şi Ionuţ Rada, alături de reprezentanţii partenerilor Emerson şi Betfair Romania Development. Toţi au fost prezenţi pentru a celebra adevărata putere şi a contribui la construirea unei societăţi mai incluzive în Cluj-Napoca.
Ana Maria Brânză a concluzionat: „Îmi doresc tare mult ca ce se întâmplă aici, la Cluj, să văd şi în alte oraşe ale României.”
