De la periferie la centru de putere:
Transformarea Județului Vaslui în „ZUG-ul Carpaților”
(Model economic aplicabil tuturor județelor / regiunilor slab dezvoltate din România)
Județul Vaslui, situat la granița de est a României, se află adesea pe ultimul loc în clasamentele economice naționale.
Caracterizat de dependența de agricultura de subzistență, depopularea din cauza migrației și o lipsă acută de infrastructură și capital, perspectivele sale par adesea sumbre.
Cu toate acestea, istoria oferă exemple remarcabile de transformare a sărăciei în prosperitate.
Cel mai convingător dintre acestea este povestea cantonului Zug din Elveția.
Odată una dintre cele mai sărace regiuni, în întregime agrare, din Confederația Elvețiană, lipsită de resurse naturale sau industrie grea, Zug s-a transformat la mijlocul secolului al XX-lea într-una dintre cele mai bogate regiuni de pe Pământ.
Zug nu a realizat acest lucru prin descoperirea petrolului sau prin primirea de ajutoare financiare masive.
A realizat acest lucru printr-o politică fiscală radicală și autonomă, devenind efectiv un „paradis fiscal” în Elveția pentru a atrage corporații.
Întrebarea este îndrăzneață, poate chiar disperată: poate Vaslui, care suferă de constrângeri severe de resurse într-un peisaj postcomunist, să reproducă „miracolul Zug”?
Răspunsul este complicat. Vaslui nu poate pur și simplu să copieze politicile din anii 1960 ale Zugului în contextul Uniunii Europene din anii 2020. Cu toate acestea, adaptând principiile Zugului – competitivitate fiscală, radicalism administrativ și o dorință disperată de a atrage capital – Vaslui ar putea realiza o transformare fără precedent.
Iată un plan speculativ despre cum o regiune care nu are nimic ar putea folosi politica pentru a obține totul.
Principiul Zug: Valorificarea disperării !
Pentru a înțelege calea de urmat, trebuie să înțelegem istoria orașului Zug.
În perioada postbelică, Zug avea datorii mari și perspective slabe. Și-a dat seama că singurul său atu era suveranitatea asupra propriului cod fiscal.
Strategia orașului Zug a fost contraintuitivă: a redus drastic impozitele pentru corporații și persoanele fizice cu venituri mari.
Teoria era că 1% din profiturile unei multinaționale uriașe este mai bun decât 30% din nimic. A funcționat. Companiile au venit în Zug nu doar pentru taxe, ci și pentru stabilitatea și administrația favorabilă afacerilor care s-a dezvoltat în jurul lor. Afluxul de bogăție corporativă, chiar și impozitată ușor, a generat venituri masive pe care cantonul le-a reinvestit în infrastructură de clasă mondială, creând un cerc virtuos.
Strategia Vaslui: adoptarea mentalității de „paradis fiscal”
Vaslui se confruntă cu obstacole cu care Zug nu s-a confruntat niciodată: este supus regulilor de armonizare fiscală ale UE și nu are stabilitatea reputațională inerentă Elveției.
Nu are bani pentru investiții inițiale și are un deficit tehnologic.
Prin urmare, Vaslui nu poate fi doar o „zonă cu impozite reduse”; trebuie să devină o „zonă fără fricțiuni”.
Transformarea necesită trei piloni radicali orientați spre atragerea de capital fără a avea nevoie de capital inițial.
Pilonul 1: Magnetul fiscal în cadrul constrângerilor UE
România are deja o rată relativ competitivă a impozitului pe profit (16%) și regimuri favorabile pentru microîntreprinderi.
Vaslui nu poate reduce unilateral impozitul național pe profit.
În schimb, trebuie să utilizeze în mod agresiv instrumentele locale pentru a simula un mediu de paradis fiscal.
Reducerea radicală a impozitelor locale:
Legislația română permite autorităților locale să acorde scutiri de impozite pe proprietate și impozite funciare investitorilor care creează locuri de muncă.
Vaslui ar trebui să declare un moratoriu unilateral de 10 ani asupra tuturor impozitelor locale pentru orice companie care își stabilește sediul central în județ și angajează un număr minim de localnici.
Costul de intrare trebuie să fie efectiv zero.
„ZUG-ul virtual” – statut economic special:
Conducerea județului Vaslui trebuie să facă presiuni agresive la București pentru obținerea unui statut special, poate „Zonă pilot pentru inovare digitală și fiscalitate”.
Acest lucru ar permite scutiri speciale de impozite pe salarii pentru lucrătorii din domeniul tehnologic localizați în județ – un factor diferențiator crucial pentru a atrage companii care lucrează la distanță.
Pilonul 2: Saltul infrastructural „cu buget zero”
Zug a construit infrastructura după ce au sosit banii din impozite. Vaslui nu poate aștepta.
În lipsa fondurilor de la stat, trebuie să atragă dezvoltarea infrastructurii private prin concesionare.
Mai întâi digital, apoi fizic:
Construcția autostrăzilor este costisitoare și lentă. Construcția rețelelor de fibră optică este mai rapidă.
Vaslui ar trebui să ofere concesiuni pe termen lung, scutite de impozite, firmelor private de telecomunicații pentru a acoperi principalele orașe cu internet de mare viteză, de clasă mondială.
Argumentul pentru investitori:
„Ajutați-ne să construim autostrada digitală și veți deține infrastructura viitorului hub”.
„Refugiul” administrativ: e-guvernarea ca serviciu:
Investitorii evită regiunile sărace, temându-se de corupție și birocrație.
Vaslui trebuie să contracareze acest lucru devenind cea mai transparentă administrație din România.
Dacă nu are bani pentru computere, ar trebui să invite giganții tehnologici să-i construiască gratuit sistemele de e-guvernare, ca proiect de CSR sau ca banc de testare.
Obiectivul: o birocrație în care fiecare permis, licență și interacțiune este digitală, instantanee și rezistentă la corupție. Într-o regiune cunoscută pentru birocrație, viteza administrativă totală este un avantaj crucial.
Pilonul 3: Inversarea exodului creierelor prin „relocalizarea la distanță”
Cea mai mare pierdere de resurse a județului Vaslui este plecarea tinerilor către Cluj, București sau Europa de Vest.
Capitala muncii la distanță:
Dacă Vaslui reușește să creeze un mediu digital cu impozite reduse și viteză mare (pilonii 1 și 2), nu va mai fi nevoie să construiască fabrici gigantice.
Trebuie să atragă lucrători la distanță și nomazi digitali care doresc salarii occidentale cu costuri de trai est-europene.
Pivotaj profesional:
Uitați pentru o clipă de universitățile tradiționale.
Județul are nevoie de parteneriate imediate cu tabere private de programare și formatori profesioniști.
Județul oferă spațiu gratuit în clădiri abandonate din era comunistă; companiile oferă o formare intensivă de 6 luni menită să conecteze localnicii direct la noile companii atrase de politicile fiscale.
Realitatea: muntele de urcat
Viziunea este îmbătătoare, dar obstacolele sunt herculeene.
Autoritățile de supraveghere ale UE:
Uniunea Europeană este activ ostilă față de paradisurile fiscale interne.
Orice politică implementată de Vaslui va fi analizată pentru a se constata dacă nu constituie „ajutor de stat ilegal”.
Strategia trebuie să se bazeze pe impozitare generală redusă și eficiență administrativă extremă, nu pe acorduri preferențiale pentru anumite companii (ceea ce a creat probleme Irlandei cu Apple).
Deficitul de încredere:
„Fabricat în Elveția” implică stabilitate. Vaslui nu are această marcă.
Primul val de investitori va avea nevoie de nervi de oțel.
Administrația locală ar avea nevoie de o echipă de conducere tehnocrată, complet revizuită, dedicată viziunii, imună la corupția locală care a afectat regiunile sărace din România timp de decenii.
Concluzie: Pariul unei generații !
Transformarea Vasluiului în „ZUG-ul Carpaților” nu este un proiect cu un ciclu electoral de 4 ani; este un pariu generațional de 20 de ani.
Este necesar să se recunoască faptul că modelul actual de așteptare a ajutoarelor din partea guvernului central sau a renașterii agricole a eșuat.
Este nevoie de o schimbare radicală către libertarianismul economic la nivel local, folosind singurul avantaj pe care îl au regiunile sărace: capacitatea de a submina centrele consacrate în ceea ce privește costurile și birocrația.
Zug a demonstrat că sărăcia nu este o soartă inevitabilă. Prin crearea unui mediu legislativ irezistibil pentru capital, au schimbat traiectoria lor.
Vaslui nu are avantajele orașului Zug, dar împărtășește disperarea inițială a acestuia.
Dacă această disperare poate fi canalizată într-un cadru politic disciplinat, unificat și radical favorabil afacerilor, cel mai sărac județ din România ar putea deveni în cele din urmă motorul său cel mai improbabil !
Zug-ul Carpatilor : deja din titlul observăm nivelul de aberație. Vaslui nu face parte din zona muntoasă a Carpaților.