Provocări și soluții pentru creșterea calității vieții seniorilor: concluziile Congresului Național pentru Îmbătrânire Activă
Peste o sută de specialiști din țară și din străinătate, reprezentanți ai statului, ai mediului privat, ai mediului academic, ai organizațiilor internaționale și ai societății civile s-au întâlnit la Palatul Parlamentului pentru a discuta provocările și soluțiile privind îmbătrânirea activă în cadrul celei de-a III-a ediții a Congresului Național pentru Îmbătrânire Activă. Evenimentul, organizat de Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă, a atras peste șase sute de participanți.
Organizatorii au prezentat strategia actuală și inițiative pentru a crește șansele persoanelor ieșite din câmpul muncii să rămână active. Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Național pentru Îmbătrânire Activă, a declarat:
«Îmbătrânirea activă este un concept foarte actual, pe care îl promovăm încă din 2020, de când ne-am înființat. Nu este chiar atât de nou, pentru că Ana Aslan vorbea despre el în anii 1960, într-un alt context. Îmbătrânirea activă înseamnă educație continuă pe tot parcursul vieții. Trebuie să înțelegem că trebuie să ne planificăm vârsta a treia încă din tinerețe, astfel încât să avem o longevitate de calitate, frumoasă și sănătoasă, pentru că, de multe ori, longevitatea poate constitui o povară dacă nu este și sănătoasă și activă. Îmbătrânirea activă înseamnă, efectiv, să te bucuri constant de trecerea anilor și să ne asigurăm că nu dăm doar ani vieții, ci și viață anilor.»
Discuțiile au fost organizate în șapte paneluri tematice. Temele au inclus: îmbătrânirea activă ca prioritate națională, modelul de îngrijire pe termen lung, medicina în pas cu vârsta și planificarea financiară pentru un viitor sustenabil. Una dintre dezbaterile așteptate a fost cea privind digitalizarea longevității, susținută de dr. Pier Kommers, profesor UNESCO în tehnologii digitale.
Organizatorii au semnalat accelerarea îmbătrânirii demografice în România. Potrivit datelor oficiale citate, aproape doi din zece români au peste 65 de ani. Proiecțiile indică că, în 2060, șase din zece români vor avea peste 65 de ani, dacă natalitatea nu va fi îmbunătățită. Datele INS arată că persoanele de 65 de ani și peste au cel mai ridicat nivel de deprivare materială și socială (32,9%). Următoarea categorie afectată este cea de 50–64 de ani (28,4%). Organizatorii au precizat că nu există un buget dedicat pentru susținerea calității vieții seniorilor, deși există o strategie pentru îmbătrânirea activă.
La congres a vorbit și Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii. El a transmis:
«România îmbătrânește rapid. Tot mai mulți români trăiesc mai mult, dar nu toți trăiesc mai bine. Pentru mine acest lucru înseamnă o dublă responsabilitate: să protejăm demnitatea persoanelor vârstnice și să construim un sistem de îngrijire pe termen lung care să fie corect, predictibil și uman.»
Tocmai din această realitate, a spus el, s-a născut reforma îngrijirii de lungă durată și „Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă 2023–2030”, aprobată de Guvern. Ciprian Văcaru a precizat că strategia pune într-un cadru coerent acțiunile statului pentru persoanele vârstnice și pentru îngrijirea pe termen lung.
El a detaliat viziunea ministerului prin două declarații consecutive:
«Viziunea este foarte clară. Persoana vârstnică este în centru. Nu instituția. Nu tipul de furnizor. Ne uităm la întreg parcursul de viață, de la prevenție și servicii ușoare, până la îngrijire specializată pentru persoanele cu pierderi mari de autonomie. Vorbim despre un continuum de servicii, nu despre soluții izolate.»
«Strategia națională este un angajament pe termen lung. Știu că nu putem schimba totul într-un an sau doi. Dar putem pune bazele unui sistem mai echilibrat, în care persoanele vârstnice să simtă că nu sunt singure, că nu sunt o povară, ci parte firească a unei societăți care își respectă toate vârstele.»
La congres a participat și Gabriela Firea, europarlamentară și fost primar general al Capitalei. Ea a enumerat elemente de politici publice pentru seniori și a afirmat:
«Este important să acordăm atenție medicilor, duhovnicilor și prevenirii. Când vom ajunge la vârsta la care să facem un bilanț al vieții, vom fi mult mai bine pregătiți și nu vom fi o povară pentru familie sau pentru țară. Exclud în totalitate astfel de sintagme. Nu mă regăsesc în rândul celor care consideră că cheltuielile pentru seniori ar trebui reduse din rațiuni de austeritate. Din păcate, avem multe lipsuri, și nu doar financiare, ci și de atenție din partea societății. Este important să îi îngrijim pe seniori la domiciliu, pentru că nu este ușor, la o anumită vârstă, să te deplasezi prin spitale. Este important să susținem astfel de proiecte.»
Gabriela Firea a subliniat impactul izolării asupra seniorilor și a descris inițiative practice:
«Din experiența mea la Centrul Municipal pentru Seniori și din cea de la Ministerul Familiei, nu există afecțiune sau boală mai grea pentru un senior decât sentimentul de singurătate și aceea de a se considera, așa-zis, nefolositor societății și comunității. Aici trebuie să intervenim noi. Dacă pentru problemele de sănătate apelăm la medici, ce facem cu sufletul? Sufletul trebuie îngrijit la fel de mult, pentru că dumneavoastră sunteți cei care ați muncit și ne-ați construit pe noi, cei de astăzi, ca oameni, ca țară. Vrem să vă simțiți iubiți și folositori. Sperăm să relansăm programul „studenți–seniori”. Studentul poate să nu aibă unde să locuiască, iar seniorul poate fi singur. Era un dialog frumos în societate, iar fiecare se simțea util. Este un model preluat de la Viena care, din păcate, nu a mai fost continuat.»
