CCR analizează legea privind indemnizația pentru gemeni: drepturile copiilor din România sunt inegale
Curtea Constituțională a României analizează articolul 5 din OUG 111/2010 privind indemnizația pentru nașterile multiple. ASFANU a solicitat Curții să declare articolul respectiv neconstituțional. Pronunțarea este programată pentru 25 noiembrie 2025.
Conform legislației actuale, părinții care au gemeni sau tripleți primesc sprijin financiar integral doar pentru primul copil. Pentru fiecare copil suplimentar născut în același timp, indemnizația se reduce la jumătate.
ASFANU cataloghează această abordare drept «nedreaptă». Asociația menționează că o familie cu gemeni primește, în total, un sprijin cu aproximativ 25% mai mic decât o familie cu doi copii născuți la intervale diferite, deși costurile de creștere sunt comparabile sau chiar mai mari.
Asociația estimează că din cei 1.551 de copii gemeni născuți în România în 2024, aproximativ jumătate, adică 775, sunt direct dezavantajați de această prevedere legislativă.
Oponenții modificării legii avertizează asupra impactului bugetar. Ei susțin că acordarea indemnizației integrale pentru fiecare copil din nașterile multiple ar genera costuri suplimentare considerabile pentru stat.
Susținătorii modificării, inclusiv ASFANU, argumentează că echitatea trebuie să primeze. Ei afirmă că sprijinul financiar complet este vital pentru familiile cu gemeni, care se confruntă cu cheltuieli ridicate și simultane și că aceste familii nu ar trebui tratate juridic diferit față de celelalte.
Mihaela Mosora, vicepreședintă a ASFANU, a declarat: «Nu cerem privilegii, ci dreptate. Doi copii născuți la două minute distanță nu pot avea drepturi diferite.»
ASFANU a cerut CCR să declare neconstituțional articolul 5 din OUG 111/2010 (cu modificările ulterioare) și să restabilească dreptul fiecărui copil la protecție socială egală, indiferent de momentul nașterii sale.
Până la pronunțarea Curții, programată pentru 25 noiembrie 2025, forma actuală, contestată, a legii va rămâne în vigoare.
Disputa juridică scoate în evidență o tensiune mai amplă în sistemul de protecție socială din România. Aceasta vizează modul în care legislația trebuie să se adapteze pentru a răspunde corect și echitabil diverselor realități familiale contemporane.
