Pe 7 decembrie 2025, bucureștenii vor reveni la urne pentru un scrutin cu miză majoră: alegerea noului primar general al Capitalei, după plecarea lui Nicușor Dan la Cotroceni. În acest context, Liviu Floarea, candidatul Partidului Național Țărănesc Maniu Mihalache, intră în cursă cu un profil atipic pentru scena politică actuală: inginer, antreprenor și membru PNȚ încă din 2004, activ în mediul privat și în administrația civică. În interviul acordat Atlas News, el detaliază modul în care vede reorganizarea Bucureștiului, relația dintre Primăria Generală și sectoare, infrastructura, patrimoniul, educația și consultarea publică. Floarea își prezintă viziunea punctual, într-un interviu structurat pe temele centrale ale dezvoltării orașului:
Jurnalist: Sunteți ingineri de profesie, lucrați în domeniul asigurărilor și veniți din mediul privat. Ce v-a determinat să intrați în politică și să candidați pentru funcția de primar general?
Liviu Floarea: Bună ziua! Sunt antreprenor, lucrez în mediul privat, am intrat în politică în 2004, fiind cumva motivat de faptul că, așa ca și astăzi, sau poate chiar mai rău decât astăzi politica românească în perioada 2000 – 2004 ne adusese foarte multe belele pe cap. Am făcut pasul acesta, activez în PNŢ, Partidul Național Țărănesc de atunci și până în prezent brand-ul sub care astăzi suntem, având adăugat Maniu Mihalache este un semn de omagiu adus înaintașilor partidului nostru, care anul viitor împlinește 100 de ani.
Ce m-a îndemnat să candidez la primăria Capitalei? Sunt bucureștean de foarte mulți ani, soția mea este din București, copiii mei s-au născut în Bucureşti și pentru că eu vreau ca Bucureștiul să fie casa mea și a copiilor mei în continuare, simt nevoia ca lucrurile astea să primească amprenta unui om care are o viziune cu privire la dezvoltarea orașului, nu pentru mine, ci în special pentru cei tineri, pentru copiii mei.
Jurnalist: Ați vorbit adesea despre Bucureștiul fărmițat, 6 primării de sector, o primărie generală, 40 de primării în Ilfov. Cum vedeți o soluție realistă de reorganizare administrativă a Capitalei și ce învățăminte putem lua din modelul Vienei, unde primarul este și guvernatorul landului Viena?
Liviu Floarea: Primăria, administrația publică, trebuie să fie îndreptată spre cetățean. De mulți ani, paradigma în care administrația publică se lăfăie este că cetățianul este slugă față de primărie. Ori acest lucru trebuie sa înceteze. Din acest motiv primăriile simțindu-se stăpâne și-au crescut salariile și au crescut schema de personal, au făcut tot felul de agenții, firme și așa mai departe, care toate sunt plătite din taxele și impozitele colectate de la cetățenii. Este evident că București, ca să aibă o dinamică unitară, nu poate să continue să se dezvolte având șapte primari. care nu sunt oameni de administrație publică, sunt mai întâi de toate politicieni. Și asta înseamnă că Bucureștiul se va dezvolta debalansat în funcție de ce crede fiecare dintre primari că trebuie făcut în Bucureşti. Atâta vreme cât Bucureštiul nu va avea un primar general care să coordoneze tot ce înseamnă politicile și viziunea, în primul rând, cu privire la dezvoltarea orașului pe termen lung, lucrurile vor continua așa.
Existența acestor primării de sector cu tot felul de primari, că bucureștienii cunosc, am avut primari sportivi, am avrut primari ingineri, economiști, am avut primari analfabeți, adică lucrurile sunt extrem de variate și asta arată sau se vede foarte bine în felul în care sectoarele s-au dezvoltat. Bucureștenii trebuie să aibă aceeași șansă la bunăstare, la stare de bine, la un mediu corect pentru creșterea copiilor lor. Pentru că aceste dezechilibre generează foarte multă agitație în oraș. Oameni care se mută în permanență după un loc de muncă, se mută după o școală de copii, se muta în funcție de diverse interese și acest lucru trebuie să nu mai genereze un stres atât de mare cetățenilor. Oamenii trebuie să se ocupe de chestiunile importante, familie, slujbă, educația proprie, creșterea personală și așa mai departe.
Viziunea mea este că București trebuie să aibă o primărie generală. Ilfovul trebuie sa fie înglobat în București, astfel încât să se poată gândi un proiect pe termen lung pentru întregul areal, pentru că economic sunt extrem de strâns legate lucrurile astea, iar la momentul ăsta Bucureştiul are o dezvoltare haotică și absolut deloc controlată din punct de vedere edilitar.
Jurnalist: În multe capitale europene există o viziune urbanistă pe termen lung. Dumneavoastră propuneți un proiect de dezvoltare și sistematizare a Bucureștiului pe 20 de ani. Cum vedeți acest proiect?
Liviu Floarea: Mă întorc cu 100 de ani aproape în urmă la primul primar ales al Bucureştilor, la Demi Dobrescu, care a fost un mare vizionar. Ca idee, el este cel care a propus prima dată bucureștilor să aibă metrou. Din păcate, politicienii de la vremea aceea au hotărât să nu-și continue proiectele doar după 3 ani de mandat și a fost înlocuit. Însă, de la el ne-au rămas următoarele vorbe. Bucureștiul trebuie să fie ”higienic, estetic și monumental”.
Aceștia sunt cei trei piloni ai viziunii mele cu privire la dezvoltarea Bucureştiului și includ rând pe rând, capitol de capitol, proiecte punctuale de dezvoltare a orașului. Pentru că ”higienic” nu înseamnă doar sanitarizat. Înseamnă mult mai mult decât atât. Înseамnă curățenie, înseamnă reducerea poluării, înseamnă spații verzi, înseamnă asanare morală a administrației publice locale. Însemnă foarte, foarte multe alte lucruri. Cu privire la estetic, e foarte simplu. Bucureștiul este sufocat de clădirile care sunt învechite, nu sunt renovate, de străzile în paragină, de construcții haotice, te miri pe unde și cu ce aprobări făcute. Cât despre monumentalitate, oameni buni, avem șansa să devenim o capitală a turismului din regiune. Problema este că trebuie să vrem să facem asta și pentru asta trebuie să muncim. Asta este viziunea mea.
Jurnalist: Ați spus că fără un plan concret, Bucureștiul se dezvoltă la întâmplare. Cum ar trebui elaborat acest proiect, cu cine, prin ce mecanisme de consultare publică și cum putem transforma într-un document asumat de toate administrațiile viitoare, indiferent de partid?
Liviu Floarea: Asta este o întrebare foarte complexă. Chestiunea este că noi avem o moștenire grea a administrației publice fără consultarea cetățeanului. Avem modele foarte multe în lume, în Europa, despre cum administrația publică întreabă cetățenul înainte de a schimba radical ceva în urbe. Asta este, de fapt, modelul corect. administrația publică, fiind în slujba cetățeanului, vine și se consultă cu cetățenul. Dar ca să poți să faci aceste lucruri, trebuie să vii mai întâi de toate să propui o viziune de dezvoltare a orașului. Ei, această viziune trebuie elaborată rapid, trebuia pusă în consultare publică, trebuie aprobată prin referendum pentru a avea greutate și după aceea trebuie implementată pas cu pas, așa cum cetățenii Bucureștior au ales.
Jurnalist: Educația și cultura par a fi axele importante ale programului dumneavoastră. Cum vedeți transformarea Bucureștiului într-un pol al educației, cercetării și culturii în Europa Centrală și de Est?
Liviu Floarea: Evident că un popor fără educație, un popor fără cultură nu are viitor. N-am spus eu, au spus-o alții mai deștepți decât mine. Realitatea este că Bucureștiul ar trebui să fie un oraș de top în materie. Întotdeauna s-a vorbit despre copii eminenți, despre performanțe olimpice de excepție ale elevilor români, dar chestiunea aceasta a fost aproape în permanență legată de excepțiile, de vârfurile sistemului de educație românesc. Ori Bucureștiul are toate resursele necesare pentru a performa. Are cadre didactice, are facilități de educație suficient de multe și are copii de excepție. Doar chestiunea asta trebuie să fie cumva gestionată, cumva pusă la punct de administrația publică locală, astfel încât Bucureștiul să nu fie precum un deșert.
Ai o oază undeva în centru, unde ai câteva excepții și restul e deșert. Toți copiii din București trebuie să se ridice la cel mai înalt nivel, adică să aibă acces la un învățământ excepțional și în felul ăsta orașul se va dezvolta cu totul și cu totul în alți parametri.
Jurnalist: Ați menționat importanța învățământului în sistem dual ca soluție pentru lipsa forței de muncă calificate. Ce ar trebui să facă Primăria Generală pentru a sprijini acest tip de educație?
Liviu Floarea: Primăria Generală nu poate să facă extrem de multe lucruri, dar poate să facă o chestiune simplă. Trebuie să fie deschisă la parteneriate cu antreprenorii care activează în teritoriul pe care îl administrează. Doar într-un astfel de parteneriat reușești să răspunzi nevoilor pieței muncii așa cum este ea astăzi. Nu așa, cum o vede un ministru, fără niciun fel de legătură cu ceea ce se întâmplă la nivelul de jos.
Trebuie să știți că doctrina politică a PNȚ Manu Mihalache este fundamental bazată pe subsidiaritate. Iar subsidiaritatea înseamnă să lași decizia să vină de jos în sus, să vină de la nivelul la care ea produce primele efecte.
Chestiunea asta nu este văzută nici de actualul guvern, nici de cele de dinainte. Înțeleg că noul ministru deja începe să schimbe lucruri în materia asta și a învățământului dual și asta nu poate să producă decât prejudicii în condițiile în care nici astăzi învăţământuri românesc nu răspunde nevoilor pieței muncii.
Jurnalist: Bucureștiul are un patrimoniu istoric extraordinar, dar neglijat. Vorbiți despre restaurarea și modernizarea Muzeului Național de Istorie, aflat într-un regim de avarie din 2002. Ce pași concreți propuneți pentru salvarea acestui simbol național?
Liviu Floarea: Voi avea grijă ca orice înseamnă autorizații și aprobări necesare să fie toate date în regim de urgență. Chestiunea este extrem de importantă pentru București, pentru că vorbim despre Bucureştiul monumental, clădirea este una monumentală, este una de referință și este păcat că astăzi cei care vin în București să viziteze doar pe afară clădireа și poate parterul unde sunt exponate.
Nu doar Capitala are nevoie de un astfel de muzeu. Acest muzeu este un simbol național, cum ați spus și dumneavoastră, el trebuie pus la dispoziția cetățeanului în cel mai scurt timp, astfel încât să nu pierdem exponate fundamentale, esențiale ale istoriei României, cum s-a întâmplat cu coiful dacic. În consecință, aceasta este doar o chestiune legată de muzeu, însă Bucureștiul are un patrimoniu extraordinar de clădiri vechi, de clădirii reprezentative, care trebuie inventariate, administrate în mod corespunzător și expuse celor care vizitează Bucureștiul.
Jurnalist: Un alt proiect pe care îl susțineți este restaurarea Curții Domnești din centrul vechi, locul de naștere al Capitalei sub domnia domnitorului Vlad Țepeș. Cum putem reda acestui spațiu demnitatea istorică și turistică pe care o merită?
Liviu Floarea: Din perspectiva asta, trebuie să vă spun că este trist că centrul vechi arată așa cum arată el astăzi. Eu, ca simplu cetățean până acum, m-am întrebat adesea de ce administratorii, primarii, că sunt generali, că sunt locali, nu fac nimic în sensul reînvierii centrului vechi și repunerii lui sau punerii lui în valoare, pentru că acolo, de fapt, este patrimoniul cultural al Bucureștiului așa cum l-am moștenit noi. Cu siguranță voi face demersurile necesare pe lângă Ministerul Culturii, în calitate de primar, ca lucrurile să avanseze și primăria să aibă posibilitatea să se ocupe de restaurarea, dechiderea către public și punerea lui în valoare.
Jurnalist: Infrastructura Capitalei, transport, termoficare, trafic. Ce măsuri concrete ați lua în primele 12 luni de mandat pentru a aduce o îmbunătățire vizibilă în viața de zi cu zi a bucureștenilor?
Liviu Floarea: Întrebarea asta e o capcană. Să vă spun de ce cred asta, pentru că de curiozitate, fiind bucureștean din 1994-1995, am încercat să-mi aduc aminte care au fost temele de campanie în toată perioada asta, când eram sau nu atent la fenomenul politic și recunosc că aceste teme se regăsesc în permanență și în întrebările jurnaliștilor, dar și în promisiunile electorale ale candidaților. Cine poate să propună minuni în materie de transport, termoficare și trafic? Nicușor Dan ne-a spus că a reparat 100 și ceva de kilometri de rețele. Bucureștiul are mult mai mult decât atât. Este evident că sunt câteva puncte nevralgice. Aceasta legată de termoficare, de generarea centralizată a agentului termic, este chestiunea legată de căile de rulare și una dintre problemele foarte serioase este cea legată de liniile de tramvai care, în afară de cele care au fost refăcute și care deservesc așa cum trebuie cetățeanul, foarte multe sunt într-o situație foarte gravă și poate că unele dintre ele, care traversează zone sensibile, zone centrale ale Bucureștilor, ar trebui să fie închise, desființate. Dar asta nu neapărat rezolvă problema.
Spuneam mai devreme că bucureșteanul este într-o continuă agitație, de dimineața până seara. Duce copilul la școală, ia copilul de la școală, se duce la serviciu, se întoarce la serviciul și așa mai departe. Asta e motivul pentru care o mare parte a zilei străzile sunt arhipline de mașini. Transportul public nu răspunde nevoilor cetățeanului și aici noi avem foarte mult de lucrat. Iar în materie de parcări, să zicem, văd un apetit extraordinar al primăriilor de a trage linii pe asfalt și a spune aici este parcare, trebuie să plătești.
Ori, faptul că au tras niște linii pe un asfalt peren, dacă vreți, pentru că majoritatea arterelor le moștenim de dinainte de 90, cu mici îmbunătățiri și cu foarte multe borduri montate în cei 30 de ani de democrație originală pe care o trăim aici în România, nu prea s-a făcut mare lucru. Sigur că am avut proiecte de autostrăzi suspendate, am avut proiect de tuneluri din nord către sud și din est către vest. Toate sunt de luat în calcul. Dar mai întâi de toate trebuie să avem acea viziune despre care vorbeam la început și să vedem unde vrem să ducem orașul ăsta, care sunt polii lui importanți și de unde până unde trebuie sa ne ducem.
Jurnalist: Mulți bucureșteni au pierdut încrederea în administrația locală. Cum poate fi refăcută această legătură între cetățean și primărie?
Liviu Floarea: Prin transparență. Primăria trebuie să comunice foarte bine, trebuie sa anunțe tot ce vrea să facă și să nu se ascundă după vorbe de genul noi am anunțat poate pe la un radio. Nu, tot ce primăria vine să propună citățenului trebuie s-o facă în mod transparent, din timp, astfel încât oamenii să fie informați. Spuneam că modelul de democrație participativă prin generarea unor referendumuri consultative propuse cetăținilor bucureșteni este în același timp și o modalitate de a crește încrederea cetățeanului în administratorul public. Dar administrația publică trebuie mai întâi de toate să-și înțeleagă rolul. Administrația publică este în slujba cetățeanului, își ia banii din taxele plătite de cetățeni și nu e acolo ca să prolifereze an după an, mandat după mandat. Este acolo ca să genereze serviciile de care cetățeanul are nevoie și pentru care ei sunt aleși.
Citește și: Ciprian Ciucu și-a înregistrat candidatura pentru Primăria Capitalei, alături de premierul Ilie Bolojan
