Provocările sistemului de pensii românesc
România se confruntă cu riscuri semnificative în ceea ce privește sustenabilitatea sistemului public de pensii, din cauza îmbătrânirii rapide a populației, emigrării masive a forței de muncă, muncii informale și presiunilor bugetare crescute. Specialiștii de la Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA subliniază că, pentru a menține viabilitatea sistemului, este esențială o combinație de disciplină fiscală și stimularea economisirii private.
Reforme și măsuri implementate
România a realizat progrese importante în corectarea dezechilibrelor din sistemul de pensii, implementând măsuri precum mecanismele automate de indexare, egalizarea vârstei de pensionare și recalcularea drepturilor. Totuși, țara se confruntă cu o dublare a deficitului fondului de pensii, ceea ce impune statului să majoreze veniturile și să reducă cheltuielile, în timp ce cheltuielile sociale cresc constant.
Reforma recentă din noiembrie 2023 a pensiilor publice, aliniată cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și recomandările Comisiei Europene, prevede recalcularea pensiilor pe baza unui sistem de punctaj, indexarea automată cu inflația și salariile, egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru toate persoanele până în 2035 și corelarea cu speranța de viață.
Evoluția cheltuielilor și veniturilor
În 2022, cheltuielile cu pensiile publice au reprezentat 8,5% din PIB, iar proiecțiile arată o creștere la 10,6% din PIB până în 2030. Veniturile din contribuțiile la fondul public de pensii au fost de 6% din PIB în 2022, stabilizându-se în jurul valorii de 5,2% din PIB în perioada 2040-2070. Deficitul structural a fost de 2,5% din PIB în 2022, fiind estimat să ajungă la 5,4% în 2047, pentru a scădea ulterior.
Raportul contribuții-beneficii și provocările demografice
În 2022, România avea aproximativ 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. Proiecțiile sugerează o scădere a numărului de salariați la 5,6 milioane până în 2070, cu o reducere a numărului de pensionari la 3,96 milioane. Rata de dependență a sistemului de pensii va crește de la 65% în 2022 la 86% în 2050 și se va reduce ușor la 71% în 2070. Aceasta reflectă un dezechilibru structural alimentat de îmbătrânirea populației și emigrarea forțată a tinerilor.
Provocările financiare și soluțiile propuse
Economiștii RoEM-UBB FSEGA identifică provocările principale ale finanțării sistemului de pensii: demografia nefavorabilă, piața muncii, contribuțiile limitate și pensiile speciale. Ponderea persoanelor de peste 65 de ani este estimată să crească de la 33% în 2022 la aproximativ 55% în 2050. Emigrarea tinerilor și munca informală contribuie la reducerea bazei de contribuții. Reformele necesare includ combaterea muncii informale, reforma pensiilor speciale pentru a îmbunătăți echitatea socială și stimularea educației financiare.
Perspectivele sistemului de pensii și concluzii
Pe termen lung, sistemul public de pensii va fi supus unor presiuni tot mai mari, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a deficitului. Deficitul fondului public de pensii, raportat la PIB, este estimat să se dubleze până în 2047. Specialiștii recomandă măsuri precum creșterea ratei de ocupare, combaterea muncii informale, reforma pensiilor speciale și eficientizarea administrării, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii.
