Creșterea salariului minim în 2026: dilema între cerințele sociale și competitivitate
Creșterea salariului minim la 4.350 de lei din 2026 este în discuție la nivel guvernamental, generând o dezbatere economică sensibilă în România. Problema centrală este capacitatea mediului privat de a susține o majorare a costurilor salariale fără măsuri fiscale compensatorii.
Opiniile experților și riscurile asociate
Președintele României, Nicușor Dan, subliniază că o decizie pripită ar putea determina ieșirea din piață a multor firme, în timp ce consultantul fiscal Veronica Duțu avertizează că lipsa unei corelări fiscale reale ar putea afecta grav companiile mici și mijlocii, blocându-le investițiile și planurile de creștere.
Echilibrul între dorințe și realitate
Nicușor Dan afirmă că majorarea salariului minim trebuie să fie echilibrată cu capacitatea economiei de a o susține. Salariul minim brut estimat pentru 2026 este cu 7,4% mai mare decât cel actual, ajungând la 4.350 de lei, ceea ce ar însemna un salariu net de aproximativ 2.750 de lei, iar costul total al angajatorului ar depăși 4.450 de lei.
Propuneri pentru ajustări fiscale
Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit din România (PACR) solicită majorarea sumei scutite de taxe pentru salariul minim de la 300 de lei la 500 de lei lunar, pentru a evita erodarea câștigului net al angajatului și amplificarea poverii fiscale asupra firmelor. Veronica Duțu susține necesitatea unei corelări fiscale pentru a menține echilibrul între costurile firmelor și câștigurile angajaților.
Influențele inflației și competitivității
Economiștii avertizează că o creștere unilaterală a salariului minim ar putea genera presiuni inflaționiste, transferând costurile totale ale muncii în prețurile produselor și serviciilor. Astfel, efectul pozitiv al majorării salariului minim ar putea fi estompat de creșterile de prețuri. Companiile mari pot absorbi mai ușor aceste creșteri, în timp ce IMM-urile riscă pierderi de competitivitate și reduceri de personal.
Modele europene de succes
Statele din Uniunea Europeană care au implementat Directiva privind salariile minime adecvate au instituit concomitent măsuri de deduceri și reduceri de contribuții pentru veniturile mici. Propunerea PACR de a majora plafonul neimpozabil la 500 de lei și de a sincroniza ajustările fiscale cu salariul minim reflectă bunele practici europene și vizează protecția puterii de cumpărare.
Concluzie
Dezbaterile privind salariul minim din 2026 constituie un test al maturității fiscale a României, iar găsirea unui echilibru între salariile decente și sustenabilitatea mediului de afaceri este esențială pentru o creștere economică sănătoasă. Fără măsuri fiscale corecte, consecințele ar putea include scăderea competitivității și pierderi de locuri de muncă.
