JD Vance și dorința de convertire a soției sale
JD Vance a reafirmat comentariile sale privind dorința ca soția sa, Usha Vance, să se convertească la creștinism, remarci care au stârnit reacții negative în unele cercuri politice. La un eveniment organizat de Turning Point USA la Universitatea din Mississippi, un participant l-a întrebat pe vicepreședinte despre legăturile dintre patriotismul american și creștinism.
Contextul familial și credințele religioase
Vance a menționat că soția sa a crescut într-o familie hindusă „dar nu foarte religioasă” și că, la începutul relației, amândoi se considerau agnostici sau atei. Vance a trecut la catolicism în anii ’30, fiind botezat în 2019, pe măsură ce devenea un susținător proeminent al lui Donald Trump.
Decizia de a-și crește copiii în credința creștină
La eveniment, Vance a spus că el și soția sa au decis să-și crească copiii ca creștini. „Copiii noștri merg la școală creștină. Fiul nostru de opt ani a făcut prima comunie anul trecut. Așa am decis noi să ne organizăm”, a declarat Vance, primind aplauze entuziaste. El a adăugat că speră ca soția sa să fie „mișcată de același lucru care m-a mișcat pe mine în biserică”.
Opinie și reacții
Usha Vance a declarat public că nu intenționează să se convertească la creștinism, menționând că familia a făcut din biserică „o experiență de familie”, dar copiii sunt conștienți că ea nu este catolică. Directorul Fundației Hindu American a criticat comentariile lui Vance, afirmând că acestea sugerează că aspectul hindus al soției sale „nu este suficient”.
Apărarea lui Vance și implicații
După comentariile sale, Vance a răspuns unei postări pe rețelele sociale care critica atitudinea sa, numind comentariul „dezgustător” și un exemplu de „bigotism anti-creștin”. El a subliniat că, deși Usha nu este creștină și nu are planuri de convertire, el continuă să o iubească și să discute cu ea despre credință și viață.
Concluzie
Dorința lui JD Vance ca soția sa să îmbrățișeze creștinismul reflectă tensiunile din căsătoriile interconfesionale și provocările legate de identitatea religioasă în contextul politic american contemporan.
