Sfințirea picturii Catedralei Naționale
Sfințirea picturii în mozaic a Catedralei Naționale marchează un moment semnificativ în istoria României, simbolizând un „act de identitate” pentru o țară postcomunistă. Evenimentul a fost girat de prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, și coincide cu aniversarea Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului.
Reflectarea în presa internațională
Presa internațională a abordat acest moment din perspective variate. Orthodoxy Times a subliniat conducerea sfințirii de către cei doi patriarhi, în timp ce Le Petit Journal s-a concentrat pe detalii liturgice. Balkan Insight a oferit o analiză socio-politică, considerând Catedrala un simbol al identității naționale și un subiect de controversă legat de costurile și rolul Bisericii în societate.
Costurile și durabilitatea construcției
Patriarhul Daniel a solicitat o garanție de 1.000 de ani pentru structura catedralei, un simbol al durabilității creștinismului ortodox românesc. Constructorii au afirmat că pot oferi doar o garanție de 500 de ani, conform Balkan Insight. Catedrala, construită în stil neobizantin, a costat 270 de milioane de euro, majoritatea fondurilor provenind de la guvern. Criticii sugerează că acești bani ar fi putut fi utilizați mai bine în educație și sănătate, iar susținătorii consideră că România a câștigat o icoană națională.
Impactul vizitei Patriarhului Bartolomeu
Vizita Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I a fost percepută ca un act de frățietate între biserici, subliniind colaborarea dintre Biserică și stat. Bloomberg a evidențiat deschiderea Catedralei într-o Românie divizată, aducând în discuție influența Bisericii asupra autorităților statului.
Concluzie
Catedrala Națională rămâne un simbol viu al identității românești, încredințată credinței și spiritului național, într-un context social marcat de diviziuni.
