Tema referendumului în Coaliție
Tema referendumului a fost discutată în cadrul unei ședințe tensionate a coaliției, în contextul dificultăților cu care se confruntă aceasta, inclusiv reforma administrației și alegerile pentru Capitală. Referendumurile au fost utilizate în trecut ca instrumente electorale pentru a atrage voturi pe teme controversate. Această tactică a fost folosită de lideri precum Traian Băsescu, Liviu Dragnea, Klaus Iohannis și, recent, de USR și UDMR.
Propuneri recente de referendum
După ce Curtea Constituțională a respins reforma pensiilor magistraților, politicienii au reluat discuția despre referendumuri. Dominic Fritz a anunțat că USR ar putea propune un referendum pentru modificarea Constituției, în cazul în care legea va fi respinsă. De asemenea, Kelemen Hunor a propus un referendum pe tema vârstei de pensionare, sugerând că 90% dintre cetățeni ar susține o vârstă uniformă de pensionare.
Vlad Gheorghe a solicitat un referendum pentru desființarea sectoarelor din București, propunând ca acesta să fie organizat odată cu alegerile pentru Capitală.
Conflict în cadrul coaliției
PSD s-a retras din ședința coaliției din cauza dezacordurilor legate de reforma pensiilor magistraților. Ilie Bolojan, premierul, a refuzat să formeze un grup de lucru pe această temă, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul social-democraților. Aceștia consideră că actuala abordare a premierului este ineficientă, fiind necesare soluții alternative.
Declarațiile liderilor politici
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, a susținut la început ideea unui referendum pentru eliminarea privilegiilor, dar ulterior a declarat că nu este oportun să se organizeze un nou referendum pe tema pensiilor speciale, ci este necesară o soluție constituțională și politică.
Precedentele referendumuri în România
România a organizat mai multe referendumuri în ultimii 16 ani, dar niciunul dintre acestea nu a fost implementat în legislație. Exemplele includ referendumul din 2009 pentru Parlament unicameral, cel din 2018 pentru familie și cel din 2019 pe tema justiției, toate rămase fără rezultate concrete. Chiar și referendumul local din București din 2024, inițiat de Nicușor Dan, nu a fost transpus în legislație.
Concluzie
Discuțiile recente despre referendumuri reflectă tensiunile din cadrul coaliției și lipsa de consens pe subiecte cheie, având implicații directe asupra stabilității politice și reformelor în România.
