Analiza Ministerului Dezvoltării
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că o analiză recentă, bazată pe datele ultimului recensământ, relevă faptul că 57 de municipii și 146 de orașe din România nu respectă standardele minime de populație prevăzute de lege. Potrivit acestuia, aproape jumătate dintre municipii și o mare parte dintre orașe nu îndeplinesc pragurile legale, ceea ce ar putea duce la retrogradarea acestora.
Standardele legale de populație
Conform analizei, din cele 103 municipii, 57 au sub 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub 10.000 de locuitori. Această situație poate avea efecte directe asupra organigramelor primăriilor și asupra salariilor angajaților, având în vedere că salariile și indemnizațiile sunt stabilite în funcție de numărul de locuitori.
Impactul reclasificării administrative
Reclasificarea localităților, prin care unele municipii ar putea fi reîncadrate ca orașe sau comune, va influența organigramele și salariile personalului din administrațiile locale. Conform Legii-cadru privind salarizarea personalului public, indemnizațiile primarilor și viceprimarilor sunt calculate în funcție de numărul de locuitori, iar salariile angajaților nu pot depăși nivelul indemnizației viceprimarului.
Procedura de schimbare a statutului administrativ
Schimbarea statutului unei localități se realizează la inițiativa autorităților locale, conform Legii nr. 351/2001. Procedura include adoptarea unei hotărâri a consiliului local, organizarea unui referendum local și transmiterea solicitării către Guvern, care va analiza îndeplinirea criteriilor legale. Retrogradarea la statut de comună se poate face în cazul în care localitatea nu mai îndeplinește criteriile legale, iar Ministerul Dezvoltării monitorizează periodic acești indicatori.
Considerații politice și economice
Ministrul Cseke a subliniat că, deși un număr semnificativ de orașe și municipii nu respectă criteriile demografice minime, nu au fost inițiate demersuri legislative pentru reclasificare. Motivele sunt în principal politice, retrogradarea fiind percepută ca o pierdere de statut de către populație, ceea ce ar putea afecta și accesul la fonduri guvernamentale sau europene.
Concluzie
Retrogradarea statutului administrativ al unor localități din România, ca urmare a neîndeplinirii criteriilor legale de populație, ar putea avea implicații semnificative asupra organigramelor primăriilor, salariilor angajaților și accesului la finanțare, generând o reacție complexă din partea comunităților afectate.
