Kremlinul respinge comparațiile dintre întâlnirea programată pentru 19 noiembrie la Shenzhen, între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping, și Conferința de la Ialta din 1945. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, susține că reuniunea nu urmărește împărțirea lumii în sfere de influență și că Rusia și China nu intenționează să decidă viitorul altor state. Declarațiile intervin pe fondul preocupărilor europene privind posibilitatea unor înțelegeri între marile puteri, în special asupra securității Ucrainei.
Peskov a calificat comparațiile istorice drept exerciții de analiză politică fără legătură cu realitatea. În declarațiile făcute luni, 16 noiembrie, și relatate direct de publicația rusă Vedomosti, reprezentantul Kremlinului a respins inclusiv analogia cu Conferința de la Teheran din 1943.
Purtătorul de cuvânt a susținut că Rusia și China promovează o ordine internațională multipolară, în care nicio putere nu ar trebui să hotărască destinul altor țări. El a descris totodată reuniunea drept un eveniment diplomatic de o importanță excepțională, fără precedent în configurația actuală a relațiilor internaționale.
Moscova respinge comparația cu Ialta, dar subliniază importanța summitului
Referirea la Ialta are o semnificație istorică precisă. În februarie 1945, Iosif Stalin, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill s-au întâlnit pentru a discuta organizarea Europei după înfrângerea Germaniei naziste. Deciziile conferinței și raporturile de forță stabilite la sfârșitul războiului au influențat profund ordinea europeană postbelică.
Perspectiva unei reuniuni între liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei a alimentat comparații cu acel moment, în special în contextul războiului din Ucraina și al preocupărilor privind eventuale înțelegeri care ar putea afecta securitatea europeană.
Kremlinul încearcă să delimiteze actualul format de asemenea interpretări, fără să îi diminueze importanța politică.
Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat, într-un briefing relatat direct de Interfax la 16 noiembrie, că liderii celor trei state sunt pregătiți pentru discuții substanțiale, cu posibile implicații asupra situației internaționale.
Ușakov a invocat cooperarea istorică dintre cele trei țări în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și rolul lor în constituirea Organizației Națiunilor Unite. Referirea la această moștenire diplomatică sugerează că Moscova dorește să prezinte reuniunea drept un exercițiu de responsabilitate comună a marilor puteri, nu drept o negociere pentru delimitarea unor noi sfere de influență.
China confirmă discuții despre stabilitatea strategică, fără o agendă detaliată
Beijingul a confirmat oficial întâlnirea din 19 noiembrie printr-un anunț al Ministerului chinez al Afacerilor Externe.
În conferința de presă din 16 noiembrie, purtătoarea de cuvânt Mao Ning a precizat că va fi prima reuniune față în față a celor trei șefi de stat în acest format.
Potrivit explicațiilor sale, liderii vor aborda menținerea păcii mondiale și stabilitatea strategică în relațiile dintre marile puteri. Beijingul consideră că îmbunătățirea comunicării și gestionarea divergențelor sunt în interesul tuturor celor trei state.
Diplomația chineză a evitat însă să confirme subiectele concrete ale negocierilor. Întrebată dacă vor fi discutate controlul armamentelor nucleare și situația din Iran, Mao Ning nu a prezentat o listă de teme convenite.
Această rezervă contrastează cu așteptările exprimate la Washington, unde controlul nuclear și războiul din Iran figurează printre subiectele avute în vedere pentru summit. Potrivit relatărilor Associated Press, administrația americană consideră întâlnirea mai degrabă un punct de plecare pentru negocieri viitoare decât cadrul în care să fie încheiat imediat un acord major.
O întâlnire bilaterală Trump–Putin rămâne în discuție
Separat de reuniunea trilaterală, Moscova analizează posibilitatea unor discuții directe între Putin și Trump.
Potrivit informațiilor transmise de partea rusă, timpul și formatul unei eventuale întâlniri bilaterale nu au fost stabilite definitiv. Kremlinul ar prefera o discuție separată, suficient de lungă pentru abordarea problemelor de interes comun.
Ucraina ar putea figura printre subiectele unei asemenea întrevederi, potrivit declarațiilor oficialilor ruși. O întâlnire bilaterală nu trebuie însă confundată cu agenda trilaterală, asupra căreia cele trei guverne nu au publicat un program comun detaliat.
Posibilitatea unor discuții ruso-americane despre Ucraina explică sensibilitatea comparației cu Ialta. Pentru Kiev și pentru aliații europeni, problema esențială este participarea statelor direct afectate la orice proces care ar putea modifica condițiile de securitate ale continentului.
Declarația lui Peskov exprimă poziția oficială a Moscovei, dar nu constituie, prin ea însăși, o garanție privind conținutul sau consecințele negocierilor.
Semnificația reuniunii de la Shenzhen va depinde de subiectele abordate efectiv, de eventualele angajamente asumate și de modul în care acestea vor influența relațiile dintre Washington, Moscova și Beijing.
Deocamdată, Kremlinul respinge explicit ideea unei noi Ialte, în timp ce pregătirile pentru summit confirmă interesul celor trei puteri de a deschide un dialog strategic la cel mai înalt nivel.
Citește și

