Rusia, Ucraina și Statele Unite reiau marți, 10 noiembrie, negocierile de pace la Abu Dhabi, după aproape nouă luni fără întâlniri trilaterale. Discuțiile programate pentru două zile vizează încetarea războiului, garanțiile de securitate pentru Ucraina și viitoarele relații militare dintre Rusia și Occident. Divergențele teritoriale rămân însă profunde, iar posibilitatea unui acord privind securitatea europeană ridică întrebări și pentru statele NATO de pe flancul estic, inclusiv România.
Potrivit Reuters, noua rundă este mediată de administrația președintelui american Donald Trump, care a sugerat că negocierile ar putea conduce la o înțelegere mai amplă privind securitatea Europei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat, într-un mesaj oficial din 9 noiembrie, că delegația Kievului se află în Emiratele Arabe Unite și că va propune măsuri pentru reducerea ostilităților, precum și pregătirea unei eventuale întâlniri între liderii celor trei state.
Rusia cere concesii teritoriale, Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate
Principala dispută privește teritoriile ucrainene ocupate de Rusia și condițiile în care ar putea fi încheiat un acord de pace.
Moscova continuă să solicite cedarea întregului Donbas, inclusiv a zonelor aflate sub controlul armatei ucrainene. Kremlinul insistă, totodată, asupra unor restricții privind viitoarea integrare militară a Ucrainei și asupra unui acord cuprinzător înaintea încetării generale a focului.
Kievul respinge cedarea teritoriilor pe care Rusia nu le-a cucerit și cere garanții internaționale care să împiedice o nouă agresiune. Autoritățile ucrainene consideră că eventualele decizii teritoriale trebuie discutate la nivelul președinților și numai în legătură cu angajamente concrete de securitate.
Conform Deutsche Welle, prioritățile Ucrainei includ protejarea infrastructurii energetice, reluarea navigației prin Marea Neagră și extinderea schimburilor de prizonieri.
Washingtonul examinează posibilitatea unui compromis care să combine încetarea războiului cu garanții de securitate și o perspectivă de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Totuși, un oficial ucrainean a respins informațiile potrivit cărora Kievul ar fi pregătit să accepte concesii teritoriale în această etapă.
Statele europene cer participarea la discuțiile privind viitorul NATO
Delegația rusă este condusă de Vladimir Medinsky, consilier al președintelui Vladimir Putin, iar echipa ucraineană de Rustem Umerov.
Reprezentanți ai Germaniei, Franței, Regatului Unit, Italiei, Uniunii Europene și NATO participă la consultări separate cu partea americană și ucraineană. Moscova se opune însă implicării lor directe în negocierile trilaterale.
Zelenski a subliniat că Europa trebuie să participe la stabilirea garanțiilor de securitate și a condițiilor reconstrucției Ucrainei. Această poziție a fost discutată și cu președintele Consiliului European, António Costa, potrivit comunicatului Președinției Ucrainei din 5 noiembrie.
Disputa privind participarea europenilor este importantă deoarece Donald Trump a evocat posibilitatea unui acord care să privească securitatea întregului continent, nu doar încetarea războiului din Ucraina.
Ce implicații ar putea avea negocierile pentru România
Pentru România și celelalte state NATO din Europa Centrală și de Est, miza este legată de eventualele prevederi privind prezența militară aliată și securitatea Mării Negre.
Înaintea invaziei din februarie 2022, Rusia a cerut retragerea dispozitivelor militare NATO din statele care au aderat la Alianță după 1997. Solicitarea a fost respinsă. România, membră NATO din 2004, găzduiește forțe aliate și elemente importante ale sistemului de apărare antirachetă.
Nu există însă o confirmare publică potrivit căreia actualele negocieri includ o propunere concretă de retragere a trupelor NATO din România sau din alte state de pe flancul estic. O asemenea revendicare nu trebuie confundată cu un acord acceptat de Washington ori de aliații europeni.
Securitatea Mării Negre constituie o miză directă pentru București, având în vedere transporturile comerciale, infrastructura portuară și proiectele energetice offshore. În discuțiile diplomatice recente, Kievul a insistat asupra necesității deblocării rutelor maritime afectate de război.
Potrivit relatării Gândul, negocierile ar putea aborda inclusiv aranjamentele militare postbelice și mecanismele de reducere a riscurilor de escaladare.
Deocamdată, reluarea dialogului nu înseamnă apropierea unui acord definitiv. Rusia și Ucraina își mențin pozițiile divergente asupra teritoriilor și garanțiilor de securitate, iar reprezentanții europeni încearcă să se asigure că orice înțelegere care privește apărarea continentului nu va fi negociată fără participarea lor.
Citește și
