România participă la toate cele cinci proiecte europene de apărare de interes comun aprobate de Consiliul Uniunii Europene, care vizează dezvoltarea capacităților antiaeriene, a sistemelor de drone, securitatea maritimă, tehnologiile spațiale și protecția flancului estic. Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, a subliniat vineri, 6 noiembrie, că participarea la aceste inițiative oferă României posibilitatea de a contribui direct la dezvoltarea cooperării militare europene.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întrevederi cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, desfășurată la sediul Ministerului Apărării Naționale. Discuțiile au vizat consolidarea capacităților europene de apărare, dezvoltarea Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră și utilizarea instrumentelor europene de finanțare a investițiilor militare.
Potrivit MApN, România urmărește ca participarea la proiectele comune să răspundă necesităților sale operaționale și să contribuie la întărirea securității regionale, în complementaritate cu angajamentele asumate în NATO.
Cele cinci proiecte europene vizează apărarea aeriană, dronele și protecția flancului estic
Proiectele europene de interes comun în domeniul apărării, cunoscute sub acronimul EDPCI, au fost aprobate de Consiliul UE la 28 septembrie 2026, printr-o decizie care include România în toate cele cinci inițiative.
Acestea acoperă dezvoltarea dronelor și sistemelor antidrone prin proiectul DECODER, apărarea maritimă și a infrastructurii submarine prin IMSD, consolidarea capacităților spațiale europene prin SPACE, apărarea aeriană și antirachetă integrată prin EU-FIAMD și supravegherea flancului estic prin EFW.
Inițiativele urmăresc dezvoltarea în comun a unor tehnologii și capacități militare pe care statele participante le-ar putea realiza mai dificil individual. Cooperarea include achiziții comune, extinderea producției industriale, interoperabilitatea sistemelor și dezvoltarea unor infrastructuri de supraveghere și avertizare timpurie.
România figurează în listele statelor participante la toate cele cinci proiecte, alături de parteneri europeni și de Ucraina. Acestea sunt eligibile pentru finanțare prin Programul privind industria europeană de apărare (EDIP), însă includerea într-un proiect nu echivalează cu alocarea automată a unor fonduri naționale sau cu finalizarea investițiilor.
Hub-ul de securitate maritimă de la Marea Neagră, prioritate pentru România
În cadrul întâlnirii, oficialii au discutat și despre operaționalizarea graduală a Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră, inițiativă inclusă în abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiune.
Mecanismul ar urma să faciliteze schimbul de informații, monitorizarea activităților maritime și protecția infrastructurii critice, inclusiv a instalațiilor energetice, porturilor și cablurilor submarine.
Ministerul Apărării va contribui cu expertiză și cooperare interinstituțională, însă hub-ul își va păstra caracterul civil. Dezvoltarea acestuia trebuie să completeze structurile NATO deja implicate în securitatea Mării Negre, fără să le dubleze atribuțiile.
Importanța proiectului este accentuată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de riscurile asociate navigației comerciale, infrastructurii energetice și securității maritime regionale.
România solicită mai multe resurse europene pentru apărarea flancului estic
Ștefan-Radu Oprea a susținut că viitorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034, trebuie să includă resurse adecvate pentru statele de pe flancul estic, în special pentru cele din regiunea Mării Negre.
O altă temă a discuțiilor a fost utilizarea instrumentului SAFE (Security Action for Europe), prin care Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor membre împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare, în principal prin achiziții comune. SAFE este un mecanism financiar distinct de programul EDIP, prin care sunt sprijinite cele cinci proiecte de interes comun.
Ministrul a insistat asupra necesității corelării investițiilor finanțate prin SAFE cu cerințele operaționale ale Armatei Române. Au fost abordate inclusiv posibilitățile de accesare a unor resurse suplimentare rezultate din redistribuirea fondurilor neutilizate în prima etapă a programului.
La rândul său, Roxana Mînzatu a încurajat autoritățile române să valorifice instrumentele europene de finanțare și a subliniat oportunitatea României de a participa la procesul decizional privind securitatea Mării Negre.
Discuțiile nu s-au încheiat cu anunțarea unor noi alocări financiare concrete pentru România. Implementarea proiectelor va depinde de etapele de finanțare, de cooperarea dintre statele participante și de capacitatea industriilor de apărare de a dezvolta și livra echipamentele necesare.
Citește și
