Banca Națională a României (BNR) dispune de o parte importantă a capacităților tehnice necesare adoptării monedei euro, însă aderarea României depinde în primul rând de reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, a declarat vineri, 23 octombrie, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR. Oficialul a indicat perioada 2029–2030 drept orizont pentru atingerea țintei fiscale, nu pentru adoptarea efectivă a monedei unice.
Reducerea deficitului, condiție esențială pentru aderarea la zona euro
Cristian Popa a explicat, în cadrul Summitului Rethink România 2026, organizat la Sinaia, că progresele în direcția adoptării monedei europene depind de consolidarea finanțelor publice. El a arătat că reducerea deficitului bugetar de la 9% la 6% din PIB ar reprezenta un progres, dar nu ar fi suficientă pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht.
România și-a asumat reducerea deficitului sub pragul de 3% în perioada 2029–2030, iar abia după atingerea acestui obiectiv ar putea începe discuții serioase cu instituțiile europene privind adoptarea monedei unice, potrivit oficialului BNR.
Cristian Popa a subliniat că aderarea presupune atât decizii economice, cât și politice, iar responsabilitatea nu poate reveni exclusiv băncii centrale. Reducerea cheltuielilor publice, gestionarea datoriei și controlul inflației necesită măsuri coordonate la nivelul instituțiilor statului.
Orizontul fiscal indicat de oficialul BNR corespunde recomandării revizuite de Consiliul Uniunii Europene la 8 iulie 2025, prin care României i s-a cerut să corecteze deficitul excesiv până în 2030. Țara se află în procedura europeană de deficit excesiv din aprilie 2020.
Atingerea pragului de 3% nu garantează însă aderarea. Criteriile europene includ și sustenabilitatea datoriei publice, stabilitatea prețurilor, nivelul dobânzilor pe termen lung și stabilitatea cursului de schimb. În plus, moneda națională trebuie să participe cel puțin doi ani la mecanismul european al ratelor de schimb ERM II, fără tensiuni severe și fără devalorizarea unilaterală a cursului central față de euro.
BNR are infrastructura necesară, dar decizia implică întregul stat
Cristian Popa a precizat că BNR a realizat deja o parte dintre pregătirile tehnice pentru trecerea la euro, inclusiv în privința sistemelor de plăți și a capacității de producere a numerarului.
Potrivit acestuia, banca centrală poate tipări bancnote euro și ar urma să dispună în curând și de capacitatea de a produce monede euro. Aceste pregătiri nu înseamnă însă că România este pregătită să intre imediat în zona euro.
Oficialul a insistat asupra necesității unui efort instituțional mai amplu, subliniind că politica fiscală și măsurile pentru stabilizarea economiei nu intră exclusiv în responsabilitatea BNR.
Cristian Popa a abordat și avantajele și dezavantajele adoptării monedei unice. Vorbind în nume personal, ca economist, el și-a exprimat susținerea pentru intrarea României în zona euro, dar a avertizat că procesul presupune atât beneficii, cât și costuri care trebuie înțelese înaintea luării unei decizii.
Declarațiile sale nu stabilesc un nou calendar oficial de aderare. Intervalul 2029–2030 privește reducerea deficitului bugetar, în timp ce adoptarea efectivă a euro rămâne condiționată de îndeplinirea tuturor criteriilor de convergență și de parcurgerea procedurilor europene.

