România ar putea avea nevoie de importuri de gaze chiar și după intrarea în producție a Neptun Deep, dacă se confruntă cu un episod de ger prelungit, potrivit unui scenariu calculat de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Estimarea indică un posibil deficit de aproximativ 9 milioane de metri cubi pe zi într-o zi de consum ridicat din februarie 2028. Este un scenariu de stres, nu o prognoză oficială privind aprovizionarea României.
Cum estimează AEI necesarul de import
În analiza publicată de Mediafax, Chisăliță estimează că, într-o zi foarte geroasă de la sfârșitul lunii februarie 2028, consumul ar putea ajunge la circa 60 de milioane de metri cubi standard. Calculul ia în considerare extracția a aproximativ 18 milioane de metri cubi din depozite și livrări de circa 33 de milioane de metri cubi din producția internă contractată pentru piața românească, inclusiv flexibilitatea prevăzută în contracte.
O parte din producția internă ar fi deja angajată prin contracte de export. Conform scenariului AEI, exporturile contractate ar putea fi reduse cu cel mult 20%, de la aproximativ 14 la 11 milioane de metri cubi pe zi. În aceste condiții, cantitatea disponibilă pentru consumul intern, împreună cu gazele extrase din depozite, ar lăsa un deficit estimat la circa 9 milioane de metri cubi pe zi, echivalentul a aproximativ 15% din consumul luat în calcul.
Aceste valori depind de ipotezele folosite în analiză, inclusiv de nivelul cererii într-o perioadă de ger extrem, de debitele care pot fi extrase din depozite și de flexibilitatea contractelor. Chisăliță subliniază că existența unor volume de gaze în depozite nu garantează că acestea pot fi livrate oricând la debitul cerut de consum. În special spre finalul sezonului rece, presiunea mai scăzută poate limita ritmul extracției. Totodată, gazele vândute în baza unor contracte ferme nu devin automat disponibile pe piața internă.
Neptun Deep va crește producția, dar treptat
Potrivit calendarului anunțat de OMV Petrom, prima producție de gaze din Neptun Deep este așteptată în prima jumătate a anului 2027. Proiectul, dezvoltat împreună cu Romgaz, ar urma să atingă platoul de producție până la sfârșitul trimestrului al treilea din acel an, cu o producție anuală estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi. Atingerea nivelului de platou nu are loc, așadar, din prima zi de exploatare.
Producția suplimentară ar consolida poziția României între producătorii de gaze ai Uniunii Europene și ar reduce dependența de importuri pe parcursul anului. Totuși, scenariul AEI arată că bilanțul anual nu răspunde singur la întrebarea dacă sistemul poate acoperi vârful de consum dintr-o zi foarte rece. Contează și capacitatea de extracție și transport, cererea simultană a gospodăriilor, sistemelor de termoficare și industriei, precum și obligațiile comerciale asumate de producători.
Există și o evaluare diferită privind aprovizionarea pe termen scurt. Directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, a declarat pe 30 septembrie că nu anticipează probleme de aprovizionare pentru iarna care urmează. Această apreciere se referă la sezonul rece imediat următor, în timp ce calculul AEI descrie o zi ipotetică din februarie 2028, după ce Neptun Deep ar trebui să fi ajuns la nivelul de producție de platou.
Analiza AEI nu susține că România va importa inevitabil gaze după pornirea Neptun Deep. Ea descrie condițiile în care importurile ar putea deveni necesare pentru acoperirea unui vârf de consum: ger prelungit, retrageri limitate din depozite și menținerea unor obligații de export. Dimensiunea deficitului real va depinde de temperaturi, de consumul efectiv, de nivelul stocurilor și de contractele disponibile în acel moment.
Citește și
