Potrivit lui Serghei Karaganov, Kremlinul ia în calcul posibilitatea unor atacuri militare asupra unor state europene, printre care România, Germania și Polonia, în decursul următorului an. Aceste atacuri ar urma să fie inițial realizate cu arme convenționale.
Ținte europene și motivele atacurilor
Serghei Karaganov a afirmat într-un interviu că la Moscova sunt în discuție planuri pentru o intensificare semnificativă a acțiunilor militare atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva unor state europene implicate în sprijinirea acesteia. România este menționată ca o țintă importantă, datorită rolului său în livrarea de arme către Ucraina. De asemenea, Karaganov a indicat Germania și Polonia ca posibile ținte, insistând în special asupra Germaniei, pe care a acuzat-o de reapariția unor ambiții revizioniste.
Escaladarea conflictului și folosirea armelor nucleare
Politologul rus a subliniat nevoia ca Rusia să treacă la acțiuni mai hotărâte pentru a evita epuizarea în războiul cu Ucraina. El a pledat pentru o escaladare a conflictului, cu lovituri mai dure asupra Ucrainei și unor țări europene. Karaganov a criticat modul în care a fost purtat războiul până în prezent, considerând că Moscova a făcut greșeli, printre care nefolosirea potențialului nuclear ca instrument politic de descurajare. El a susținut că Rusia ar fi trebuit să organizeze exerciții și teste nucleare pentru a transmite un mesaj mai puternic Occidentului, menționând și desfășurarea armelor nucleare rusești în Belarus.
În interviu, Karaganov a abordat și posibilitatea folosirii armelor nucleare, inclusiv în contextul rachetei Oreșnik, recunoscând consecințele grave ale unui astfel de scenariu. Deși a calificat utilizarea armelor nucleare drept un „păcat uriaș”, el a avertizat că refuzul de a folosi aceste arme în cazul unei amenințări existențiale asupra Rusiei ar putea avea consecințe și mai grave.
Viitorul teritoriilor ucrainene și poziția față de Europa
Karaganov a exprimat opinia că regiunile din sudul și estul Ucrainei ar trebui să intre sub controlul Rusiei, iar restul teritoriului ucrainean să devină o zonă-tampon neutră. El a afirmat că Odesa ar trebui să aparțină Rusiei, considerând orașul „cu adevărat rusesc” și important pentru transportul armelor. În schimb, a spus că nu susține cucerirea Kievului cu orice preț, dat fiind costul potențial ridicat în vieți omenești.
Politologul a criticat valorile europene și actualele elite politice europene, susținând că acestea nu înțeleg riscurile unei escaladări militare. De asemenea, a afirmat că Rusia nu trebuie neapărat să urmărească o confruntare directă cu întreaga Europă, dar a avertizat că Europa ar putea redeveni un teatru de război.
Critici la adresa Statelor Unite și relațiile geopolitice
Karaganov a acuzat Statele Unite că au provocat în mod deliberat războiul din Ucraina pentru a slăbi Rusia și a-și putea concentra ulterior atenția asupra Chinei. El a susținut că Statele Unite beneficiază de pe urma livrărilor de arme către Europa, care ajung ulterior în Ucraina. În ceea ce privește relația cu Donald Trump, Karaganov a spus că speră ca Rusia să nu aibă încredere deplină în președintele american, descriind „spiritul de la Anchorage” ca o posibilă capcană.
În opinia sa, Rusia, China, Statele Unite și India ar putea forma în viitor un sistem global de conducere împărțită între mai multe centre de putere, însă un război direct între SUA și China este puțin probabil.
Apel la responsabilitate și mesaj final
Serghei Karaganov a transmis un apel către cei care urmăresc evoluția conflictului, îndemnând la asumarea responsabilității în fața deciziilor legate de folosirea armelor nucleare. El a recunoscut dificultatea de a purta această responsabilitate, reafirmând că „folosirea armelor nucleare este un păcat uriaș”.
