Prim-miniștrii Țării Galilor, Scoției și Irlandei de Nord se reunesc luni, la Cardiff, pentru discuții privind cooperarea dintre administrațiile descentralizate, relația cu Westminster și dreptul națiunilor de a-și decide viitorul constituțional. Este prima reuniune comună față în față a celor trei lideri de la instalarea lui Rhun ap Iorwerth în funcția de prim-ministru al Țării Galilor, în luna mai.

Rhun ap Iorwerth îi va primi pe John Swinney, prim-ministrul Scoției și lider al Partidului Național Scoțian (SNP), și pe Michelle O’Neill, prim-ministrul Irlandei de Nord și vicepreședinta Sinn Féin. La reuniune va participa și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin.

Întâlnirea are o semnificație politică aparte: pentru prima dată, funcțiile de prim-ministru din Țara Galilor și Scoția, precum și una dintre cele două funcții executive de la vârful administrației nord-irlandeze, sunt ocupate simultan de politicieni care susțin modificarea actualului statut constituțional al teritoriilor lor.

Plaid Cymru și SNP susțin independența Țării Galilor, respectiv a Scoției, în timp ce Sinn Féin urmărește reunificarea Irlandei.

Cooperare economică, energetică și constituțională

Potrivit organizatorilor, discuțiile vor viza domenii în care cele trei administrații pot coopera mai strâns, printre acestea numărându-se energia, economia și relațiile cu Europa.

Pe agenda reuniunii se află însă și probleme constituționale, inclusiv relația dintre administrațiile descentralizate și guvernul britanic, extinderea competențelor locale și principiul autodeterminării.

Mary Lou McDonald a declarat înaintea reuniunii că cele trei formațiuni au istorii și obiective constituționale diferite, dar împărtășesc principiul potrivit căruia națiunile trebuie să aibă dreptul de a-și decide propriul viitor.

Întâlnirea intervine după victoria Plaid Cymru în alegerile pentru Senedd din luna mai, în urma căreia Rhun ap Iorwerth a devenit, la 12 mai, primul prim-ministru al Țării Galilor care nu reprezintă Partidul Laburist de la instituirea autonomiei galeze.

John Swinney: Regatul Unit traversează un moment constituțional important

John Swinney a afirmat înaintea reuniunii că există un impuls tot mai puternic pentru schimbări constituționale în Regatul Unit.

Declarațiile liderului SNP vin după reapariția disputei privind posibilitatea organizării unui al doilea referendum pentru independența Scoției.

În timpul unei sesiuni de întrebări adresate prim-ministrului în Camera Comunelor, premierul britanic Andy Burnham a sugerat că un nou referendum ar putea deveni posibil dacă ar exista un sprijin public clar pentru organizarea acestuia, comparând situația cu mecanismul prevăzut de Acordul din Vinerea Mare pentru un eventual referendum privind reunificarea Irlandei.

Downing Street a revenit ulterior asupra interpretării declarației și a precizat că poziția guvernului nu s-a schimbat. Burnham a reiterat ulterior că un nou referendum scoțian rămâne „off limits”.

În Scoția nu există în prezent un mecanism juridic echivalent celui prevăzut de Acordul din Vinerea Mare pentru Irlanda de Nord. Curtea Supremă a Regatului Unit a stabilit în 2022 că Parlamentul scoțian nu poate organiza unilateral un referendum privind independența fără acordul Westminsterului.

La referendumul din septembrie 2014, 55,3% dintre alegătorii scoțieni au votat pentru menținerea Scoției în Regatul Unit, iar 44,7% pentru independență.

Rhun ap Iorwerth exclude un referendum galez în actualul mandat

Rhun ap Iorwerth susține independența Țării Galilor, dar Plaid Cymru nu intenționează să organizeze un referendum în actualul mandat al guvernului.

Executivul de la Cardiff și-a asumat în schimb înființarea unei Comisii Naționale pentru Țara Galilor, care să analizeze opțiunile privind viitorul constituțional al țării și să creeze baza unei dezbateri publice mai ample.

Guvernul galez solicită, în paralel, extinderea autonomiei și apropierea competențelor sale de cele deținute deja de Scoția. Printre domeniile pentru care Cardiff solicită atribuții suplimentare se numără poliția, justiția, justiția pentru minori, transportul feroviar, politica apei și administrarea Crown Estate.

Rhun ap Iorwerth i-a transmis deja premierului britanic Andy Burnham că dorește „paritate de puteri cu Scoția”, inclusiv printr-o nouă lege privind Țara Galilor.

Formula Barnett, din nou în centrul disputei cu Westminsterul

Finanțarea administrațiilor descentralizate reprezintă un alt punct important al discuțiilor.

Guvernul galez solicită reformarea modului în care funcționează formula Barnett, mecanismul utilizat pentru ajustarea finanțării acordate Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord atunci când guvernul britanic modifică cheltuielile pentru servicii comparabile din Anglia.

Cardiff susține că sistemul actual nu reflectă suficient nevoile specifice ale Țării Galilor și analizează trecerea, pe termen lung, la un model de finanțare bazat într-o măsură mai mare pe necesitățile reale ale populației.

Executivul galez a ridicat deja problema în discuțiile cu Trezoreria britanică și cu miniștrii de finanțe ai celorlalte administrații descentralizate.

Cardiff și Edinburgh pregătesc o cooperare mai strânsă

Rhun ap Iorwerth și John Swinney au avut prima lor întâlnire oficială față în față în calitate de prim-miniștri în luna iulie, la Glasgow, când au convenit să intensifice cooperarea dintre guvernele galez și scoțian.

După reuniunea comună de luni dimineață, cei doi urmează să continue discuțiile bilateral și să avanseze un cadru de colaborare în domenii de interes comun.

Relația dintre Cardiff și Edinburgh capătă astfel o dimensiune atât administrativă, cât și constituțională, cele două guverne urmărind o coordonare mai strânsă în raport cu Westminsterul.

Rhun ap Iorwerth urmează să discute din nou cu Andy Burnham în luna octombrie, când problema finanțării și extinderii autonomiei galeze este așteptată să figureze printre principalele teme.

Reuniunea de la Cardiff nu reprezintă începutul unui proces constituțional comun între cele trei teritorii, ale căror situații juridice și politice sunt fundamental diferite. Ea marchează însă o coordonare fără precedent între lideri ai principalelor formațiuni pro-independență și pro-reunificare aflate simultan la conducerea administrațiilor descentralizate din Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord.