Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” pentru monitorizarea discretă a alegerilor parlamentare din Rusia și a invocat scrutinurile din România și Ucraina pentru a acuza Occidentul de ingerință în procese electorale. Moscova nu a prezentat însă dovezi publice în sprijinul afirmației privind observatorii europeni.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menşova” și au fost preluate marți, 8 septembrie, de agenția rusă de stat TASS.
„În prezent, primim informaţii conform cărora Uniunea Europeană începe să pregătească nişte observatori speciali care vor urmări în secret modul în care se desfăşoară alegerile noastre”, a declarat Lavrov.
Până în prezent nu există un anunț public al instituțiilor europene care să confirme existența unei asemenea misiuni.
Lavrov invocă alegerile din România
Șeful diplomației ruse a adus în discuție cazul României, susținând că în „prima etapă” a scrutinului totul ar fi decurs corect, iar candidatul care a câștigat ar fi fost ulterior „eliminat din cursă” pentru că susținea interesele naționale ale României în raport cu Bruxellesul.
Referirea lui Lavrov îl vizează pe Călin Georgescu, însă cronologia este mai complexă decât cea prezentată de ministrul rus.
Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, cu aproximativ 23% din voturi. Curtea Constituțională validase inițial rezultatul, dar a anulat întregul proces electoral pe 6 decembrie 2024, după publicarea unor documente declasificate care indicau manipularea coordonată a rețelelor sociale și nereguli privind finanțarea campaniei.
În martie 2025, candidatura lui Georgescu la scrutinul prezidențial repetat a fost respinsă de Biroul Electoral Central, iar decizia a fost menținută de Curtea Constituțională. Reuters relata atunci că autoritățile electorale au invocat nerespectarea unor condiții legale rezultate din hotărârile anterioare privind anularea alegerilor.
Alegerile prezidențiale repetate din mai 2025 au fost câștigate de Nicușor Dan.
O inexactitate și în cazul alegerilor din Ucraina
Lavrov a invocat și scrutinul prezidențial ucrainean din 2004, afirmând că Occidentul ar fi obligat Curtea Constituțională să accepte organizarea unui „al treilea tur”, în urma căruia Viktor Iușcenko l-a învins pe Viktor Ianukovici.
În realitate, decizia a fost luată de Curtea Supremă a Ucrainei, nu de Curtea Constituțională.
La 3 decembrie 2004, Curtea Supremă a invalidat rezultatul celui de-al doilea tur, după nereguli electorale majore, și a dispus repetarea acestuia. OSCE a consemnat la acel moment deficiențe grave ale scrutinului din 21 noiembrie și a salutat decizia de repetare a turului secund.
Viktor Iușcenko a câștigat repetarea turului al doilea, organizată pe 26 decembrie 2004. OSCE a apreciat că noul scrutin a apropiat semnificativ Ucraina de standardele internaționale pentru alegeri democratice.
Rusia votează între 18 și 20 septembrie
Declarațiile lui Lavrov vin cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor pentru cea de-a noua legislatură a Dumei de Stat.
Scrutinul a fost stabilit oficial pentru 20 septembrie 2026 prin decret prezidențial, iar Comisia Electorală Centrală a Rusiei a decis desfășurarea votului pe parcursul a trei zile, între 18 și 20 septembrie.
Alegerile se vor desfășura inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate și anexate de Rusia — Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson — unde autoritățile ruse au stabilit proceduri electorale speciale.
Acuzațiile privind presupusa monitorizare secretă a scrutinului de către Uniunea Europeană au fost prezentate de Lavrov fără documente sau alte elemente publice care să permită verificarea independentă a afirmației.
