PSD acuză PNL și USR că pun în pericol 770 de milioane de euro din PNRR și prezintă demersurile liderilor PPE și Renew la Bruxelles

Reacția PSD privind demersurile PPE și Renew Europe

PSD acuză PNL și USR că pun în pericol suma de 770 de milioane de euro din fondurile alocate României prin PNRR, după ce Partidul Popular European, din care face parte PNL, și lidera Renew Europe, din care face parte USR, au transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene prin care solicită intervenția executivului european cu privire la legea integrităţii și cer ca plata celor 770 de milioane de euro către România să fie condiționată de modificarea prevederilor contestate.

Potrivit unui comunicat al PSD, există „contradicții evidente” între pozițiile susținute de PNL și USR la nivel național și acțiunile acestora la Bruxelles. Social-democrații susțin că PNL și USR au obligația să explice dacă susțin această intervenție a propriilor familii politice europene și dacă își asumă riscul blocării unor fonduri importante pentru România.

PSD amintește că PNL a votat în Camera Deputaților în favoarea legii privind integritatea, în timp ce PPE contestă la nivel european forma adoptată a legii. De asemenea, USR a votat împotrivă, iar Renew Europe participă la demersul prin care se cere Comisiei Europene să condiționeze plata fondurilor către România.

Legea integrității a fost adoptată în Camera Deputaților cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, voturile pentru fiind ale PSD și PNL, iar USR a votat împotrivă.

Publicitate

Critici privind discursul politic și relația cu instituțiile europene

PSD consideră „inacceptabil” faptul că disputele politice interne sunt transferate la nivel european, ceea ce poate afecta interesele financiare ale României. Social-democrații afirmă că „Niciun interes de partid și niciun politician nu pot fi mai importante decât fondurile europene destinate românilor”.

De asemenea, PSD atrage atenția asupra unui „discurs dublu” în relația cu instituțiile europene. Potrivit social-democraților, atunci când se promovează măsuri nepopulare, inclusiv în discuțiile privind reforma salarizării, opinia publică este informată că „Bruxelles-ul cere” sau că „ne obligă Comisia Europeană”. În schimb, când deciziile politice de la București nu sunt pe placul anumitor actori, aceleași instituții europene sunt chemate să intervină, chiar cu riscul afectării fondurilor alocate României.