Guvernul condus de Péter Magyar l-a nominalizat pe András Baka, fost președinte al Curții Supreme a Ungariei, pentru funcția de președinte al țării, iar Parlamentul urmează să se pronunțe asupra candidaturii marți, 11 august, potrivit Reuters.
Partidul Tisza, condus de premierul Péter Magyar, deține o majoritate de peste două treimi în Parlament, cu 141 de mandate din totalul de 199, ceea ce face foarte probabilă alegerea lui Baka.
Contextul nominalizării și cariera lui András Baka
Nominalizarea lui András Baka a fost anunțată sâmbătă, 8 august, și are o semnificație politică și simbolică importantă. Baka este cunoscut pentru pozițiile sale privind independența justiției și pentru conflictul avut cu guvernarea lui Viktor Orbán, care i-a încheiat înainte de termen mandatul de președinte al Curții Supreme în 2011.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat ulterior încălcarea drepturilor sale. Baka a fost judecător la CEDO între 1991 și 2008, iar în 2009 a fost numit președinte al Curții Supreme a Ungariei, funcție pe care ar fi trebuit să o dețină până în 2015.
Mandatul său s-a încheiat însă în 2011, în urma reorganizării sistemului judiciar și a modificărilor constituționale promovate după revenirea la putere a lui Viktor Orbán. Baka criticase public mai multe reforme guvernamentale, susținând că acestea afectau independența sistemului judiciar.
În cauza Baka împotriva Ungariei, Marea Cameră a CEDO a decis, la 23 iunie 2016, că statul ungar i-a încălcat dreptul la un proces echitabil și libertatea de exprimare. Curtea a apreciat că încetarea prematură a mandatului său ar fi putut descuraja alți judecători să se pronunțe public asupra independenței justiției.
CEDO a acordat lui Baka 70.000 de euro pentru prejudiciul material și moral și alte 30.000 de euro pentru cheltuielile de judecată.
Majoritatea parlamentară și reformele instituționale
Partidul Tisza dispune de o majoritate confortabilă în Parlamentul ungar, cu 141 de mandate, în timp ce Fidesz are 44, KDNP opt, iar Mi Hazánk șase, din totalul celor 199 de locuri.
Această configurație îi permite formațiunii guvernamentale să controleze voturile care necesită o majoritate de două treimi, ceea ce face foarte probabilă alegerea lui Baka în funcția de președinte al Ungariei.
Funcția de președinte al Ungariei are un caracter în principal ceremonial, dar include anumite atribuții constituționale, precum posibilitatea de a retrimite o lege Parlamentului sau de a solicita verificarea constituționalității acesteia.
Alegerea unui nou președinte intervine după încetarea anticipată a mandatului lui Tamás Sulyok. Parlamentul a adoptat pe 13 iulie al 17-lea amendament la Legea fundamentală, cu 139 de voturi pentru și șase împotrivă, care a creat cadrul juridic pentru încheierea mandatului președintelui.
Tamás Sulyok a promulgat modificarea constituțională pe 18 iulie, precizând că nu avea posibilitatea legală de a o bloca. El a criticat însă măsura și a avertizat asupra precedentului creat prin înlăturarea unor titulari ai unor funcții publice prin modificări ale Constituției.
Până la alegerea noului președinte, atribuțiile prezidențiale sunt exercitate interimar de președinta Parlamentului, Ágnes Forsthoffer.
Nominalizarea lui Baka face parte din programul guvernului condus de Péter Magyar, care urmărește modificarea arhitecturii instituționale stabilite în perioada în care Viktor Orbán a fost la putere.
Magyar susține că victoria partidului său în alegerile din aprilie i-a oferit mandatul pentru reformarea instituțiilor statului și pentru crearea unei noi ordini constituționale. Printre modificările adoptate se numără schimbări privind Curtea Constituțională, limitarea la 12 ani a perioadei totale în care o persoană poate fi parlamentar și măsuri legate de independența sistemului judiciar.
Alegerea lui Baka ar reprezenta un semnal privind direcția în care noua putere dorește să-și construiască instituțiile, fostul președinte al Curții Supreme fiind un caz emblematic legat de independența justiției în Ungaria.
Formațiunea Fidesz a anunțat că nu va participa la procesul de alegere a noului președinte și a acuzat partidul lui Péter Magyar de promovarea unor politici autoritare. Partidul Tisza respinge aceste acuzații și afirmă că reformele sunt necesare pentru restabilirea statului de drept.
Parlamentul Ungariei este programat să voteze noul președinte marți, 11 august. Dacă va fi ales, András Baka va prelua funcția într-un context de transformări constituționale și instituționale profunde.
Nominalizarea sa reunește două elemente importante ale noii politici de la Budapesta: ruptura față de o parte a moștenirii instituționale din perioada Orbán și accentul pus de guvernul Magyar pe independența justiției.
