Cancelarul german Friedrich Merz cere recunoașterea eforturilor economice ale aliaților europeni în NATO
Cancelarul german Friedrich Merz a reacționat ferm la criticile venite de la Washington și a cerut o recunoaștere corectă a eforturilor economice majore pe care aliații europeni le depun în cadrul NATO. Această poziție a fost o replică directă la afirmațiile președintelui american Donald Trump, care a numit ridicole sumele alocate pentru apărare de către unii parteneri din Alianța Nord-Atlantică, informează EFE.
Germania și-a asumat un angajament financiar fără precedent pentru anii următori. Într-o conferință de presă la Berlin, Friedrich Merz a evidențiat determinarea țării sale de a investi masiv în securitate, alături de liderii statelor baltice.
Planul Berlinului prevede o creștere accelerată a fondurilor destinate armatei, consolidând astfel flancul european al Alianței. Merz a spus că noile ținte financiare poziționează Germania ca o forță pe scena internațională.
„Am convenit asupra celor 5% și Germania își va dubla bugetul de apărare într-o perioadă de patru ani. Este vorba despre cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne întări capacitatea de apărare. În acest sens, nu trebuie să ne ascundem în fața nimănui și astfel o vom exprima, cu toată modestia”, a declarat cancelarul Merz la conferința de presă, alături de prim-ministrul eston Kristen Michal, președintele leton Edgars Rinkevics și președintele lituanian Gitanas Nauseda.
Consultările recente reflectă o strategie comună a statelor europene de a-și asuma responsabilitatea pentru propria securitate. Berlinul a devenit un centru de coordonare diplomatică și militară în acest sens.
Merz a spus că invitația adresată vineri celor trei lideri ai țărilor baltice, precum și invitațiile de săptămâna trecută adresate liderilor din formatul E5 (Franța, Regatul Unit, Italia și Polonia), arată o coordonare strânsă din partea europeană și hotărârea de a contribui la apărarea NATO, în special a Europei.
Cancelarul german intenționează să prezinte aceste date concrete în următoarele discuții la nivel înalt, oferind o replică bazată pe cifre reale în fața aliaților americani.
„Iar aceasta ar trebui să fie recunoscută de oricine analizează aceste cifre. Și voi menționa aceste cifre, fără a le exagera, dar le voi menționa când ne vom întâlni la Ankara săptămâna viitoare”, a conchis Friedrich Merz.
Liderii statelor baltice susțin accelerarea investițiilor militare, dar avertizează asupra riscurilor dacă aplicarea noilor măsuri nu este uniformă în toate țările membre.
Gitanas Nauseda a apreciat drept „suficient de ambițios” obiectivul NATO ca aliații să ajungă până în 2035 la 5% din cheltuielile pentru apărare și a subliniat importanța respectării acestui angajament de către toate statele.
O abordare fragmentată ar putea afecta coeziunea Alianței într-un moment geopolitic foarte sensibil, a declarat oficialul de la Vilnius.
„Ar fi foarte contradictoriu și, de asemenea, controversat dacă unele țări ar face acum mult mai mult și ar atinge acest obiectiv în câțiva ani, iar altele ar rămâne la 2% sau 2,5%. Ar însemna o divizare naturală a Alianței în două sau trei părți, ceea ce nu ar fi bine pentru spiritul de apărare colectivă al Alianței, nici pentru solidaritatea din cadrul acesteia.”
Nausėda a precizat că Lituania alocă deja în acest an 5,38% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru infrastructura cu dublă utilizare și pentru investiții legate de infrastructura în general.
Eforturile financiare sunt considerate de liderii regionali ca o necesitate absolută pentru a preveni extinderea conflictelor din estul Europei. Președintele Letoniei a amintit că ezitările politice din deceniul trecut au avut consecințe severe asupra securității continentale.
Edgars Rinkevics a reamintit că în 2014 țările NATO au convenit să aloce 2,5% din PIB pentru apărare și că indecizia ulterioară a contribuit la îndrăzneala Rusiei de a începe războiul împotriva Ucrainei.
Mesajul transmis de Letonia evidențiază că prevenția este mai eficientă și mai puțin costisitoare decât gestionarea unei agresiuni directe.
„Așadar, dacă nu atingem acel 5%, mai ales țările care au graniță cu Rusia, atunci (…) va trebui să plătim mult mai mult dacă Rusia ne atacă”, a spus Rinkevics. El a adăugat că aceste cheltuieli pentru apărare sunt și o formă de descurajare.
Președintele Letoniei a menționat că țara sa alocă deja în acest an aproape 5% din PIB pentru apărare și și-a exprimat speranța ca restul partenerilor din Alianța Nord-Atlantică să respecte angajamentul asumat anul trecut.
Estonia raportează, de asemenea, procente record din PIB alocate apărării naționale și infrastructurii de securitate. Abordarea estonă este pragmatică, bazată pe realitățile geografice stringente.
Prim-ministrul Kristen Michal a spus că în Estonia cheltuielile pentru apărare anul acesta sunt de 5,4%, la care se adaugă 1,5% pentru securitate în sens mai larg.
Decizia de a prioritiza sectorul militar nu este un exercițiu de imagine, ci o măsură de supraviețuire în actualul context de securitate din regiune.
„Nu facem acest lucru pentru a ne lăuda, ci pentru că suntem conștienți de amenințarea reală cu care ne confruntăm din partea vecinului nostru. Ne cunoaștem vecinii. Știm că, pur și simplu, trebuie să o facem.”
