Ziua Mondială a Scriitorului, o comemorare a libertății de exprimare
PEN International, una dintre cele mai vechi organizații dedicate apărării libertății de exprimare la nivel global, a instituit ca 3 martie să fie Ziua Mondială a Scriitorului.
Fondată la Londra în 1921, PEN International își propune să protejeze libertatea de exprimare, drepturile scriitorilor persecutați și pe cele ale celor închiși pentru opiniile exprimate, precum și să susțină jurnalismul independent.
Astăzi, organizația are centre în peste 100 de țări și ia poziție publică atunci când autorii sunt arestați, amenințați, persecutați sau cenzurați din cauza opiniilor lor.
Un caz cunoscut este cel al lui Orhan Pamuk, care, în 2005, a fost pus sub acuzare în Turcia pentru declarațiile făcute despre masacrele armenilor și despre kurzi.
El a fost acuzat de „insultarea identității turce”, infracțiune prevăzută în Articolul 301 din Codul Penal turc.
PEN International a condamnat procesul împotriva lui Pamuk, considerându-l o încălcare a libertății de exprimare, și a mobilizat rețelele sale din mai multe țări pentru a cere retragerea acuzațiilor.
Acest caz a atras atenția internațională și a generat o presiune diplomatică semnificativă.
În 2006, acuzațiile au fost retrase, iar în același an, Orhan Pamuk a primit Premiul Nobel pentru Literatură.
Un alt exemplu notoriu este cel al lui Salman Rushdie, pentru care PEN a fost una dintre cele mai vocale organizații de susținere, după apariția romanului „Versetele satanice”.
Romanul a fost considerat blasfemie la adresa Islamului, Profetului Mahomed și Coranului, iar la 14 februarie 1989, liderul suprem al Iranului, Ruhollah Khomeini, a emis o fatwa prin care condamna la moarte pe Salman Rushdie și pe oricine a fost implicat conștient în publicarea cărții.
Musulmanii din întreaga lume erau îndemnați să execute această sentință, fiind promisă o recompensă.
Ca urmare, Salman Rushdie a trăit sub protecție britanică, iar traducători și editori ai cărții au fost răniți grav sau uciși.
Relațiile diplomatice dintre mai multe state occidentale și Iran s-au deteriorat în această perioadă.
În 1998, guvernul iranian a anunțat că nu mai susține aplicarea activă a fatwei, fără a o revoca oficial.
În 2022, Salman Rushdie a fost atacat pe o scenă în SUA și rănit grav, fapt care a reaprins discuțiile despre impactul fatwei.
Rushdie reprezintă un exemplu de condamnare la moarte cu caracter transnațional, un simbol al libertății de exprimare la nivel global, dar și un precedent periculos: un autor condamnat la moarte doar pentru o operă de ficțiune.
Un alt caz celebru este al Annei Politkovskaia, jurnalistă rusă critică la adresa Kremlinului, asasinată în 2006.
PEN International a condamnat ferm această crimă și a cerut o anchetă independentă.
Politkovskaia a fost o figură importantă a jurnalismului, cunoscută pentru relatările sale din războiul din Cecenia, publicate în Novaya Gazeta, unul dintre puținele ziare care au publicat anchete despre corupția și abuzurile armatei ruse, inclusiv crime, dispariții forțate, tortură, execuții fără judecată și corupția de nivel înalt.
De asemenea, a descris modul în care Putin și-a consolidat puterea, teme incomode pentru Kremlin.
Anna Politkovskaia a publicat cartea „Rusia lui Putin”, în care evidențiază degradarea instituțiilor democratice și clima de teroare din Rusia anilor 2000, devenind astfel una dintre cele mai critice voci din interiorul țării.
A fost intimidată, amenințată și reținută de mai multe ori. În 2004 a fost otrăvită în timp ce călătorea spre Beslan pentru a media în criza ostaticilor.
Cu toate amenințările, a continuat să scrie.
La 7 octombrie 2006, Politkovskaia a fost asasinată în liftul blocului în care locuia, la Moscova, chiar în ziua de naștere a lui Putin, un detaliu remarcat de comunitatea internațională, deși autoritățile au negat orice legătură politică.
Comanditarul crimei nu a fost identificat oficial.
Astfel, data de 3 martie rămâne un simbol al curajului de a spune adevărul într-o lume prea obișnuită cu minciuna.
