Washingtonul nu mai tolerează îngrădirea libertății de exprimare. SUA sancționează oficiali europeni pentru cenzură

Washingtonul trece la fapte. Cine sunt oficialii europeni sancționați și de ce SUA vorbesc despre „cenzură extrateritorială”

Pentru Statele Unite, linia a fost depășită. După ani de avertismente și semnale ignorate, administrația de la Washington a decis să transforme nemulțumirile politice într-o acțiune concretă: interdicții de intrare pe teritoriul SUA pentru mai mulți oficiali și activiști europeni implicați în ceea ce americanii descriu drept un efort coordonat de cenzurare a discursului public american.

Mesajul a fost formulat fără echivoc de senatorul Marco Rubio, într-o postare publică pe platforma X:

„Prea mult timp, ideologii din Europa au condus un efort orchestrat pentru a forța platformele americane să pedepsească punctele de vedere americane care nu le plac.”

Rubio a adăugat că administrația Trump „nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”, marcând astfel o schimbare de ton radicală față de abordările diplomatice anterioare.

Lista oficialilor vizați: nume, roluri, responsabilități

Detaliile privind persoanele sancționate au fost făcute publice de subsecretarul de stat pentru diplomație publică, Sarah Rogers, într-o serie de postări pe X. Potrivit acesteia, măsurile nu vizează Uniunea Europeană ca instituție, ci indivizi considerați responsabili direct pentru politici și acțiuni care au afectat libertatea de exprimare și interesele americane.

Printre cei vizați se află:

Thierry Breton, fost comisar european pentru Piața Internă și Servicii. Rogers l-a descris drept „ideologul principal” al Legii privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), cadrul legislativ european care impune platformelor online obligații extinse de moderare a conținutului. Potrivit oficialului american, Breton i-ar fi transmis lui Elon Musk o scrisoare cu doar câteva ore înaintea unui interviu al acestuia cu Donald Trump, amenințând platforma X cu „aplicarea integrală” a sancțiunilor prevăzute de DSA. Washingtonul interpretează acest gest drept o încercare directă de intimidare politică.

Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale (Center for Countering Digital Hate – CCDH), organizație activă în presiunea exercitată asupra platformelor americane pentru eliminarea anumitor tipuri de conținut.

Claire Melford, șefa Global Disinformation Index, organizație cu sediul în Marea Britanie, cunoscută pentru liste și evaluări care influențează politicile de publicitate și vizibilitate online.

Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, conducătoarele organizației germane HateAid, implicată în inițiative juridice și de advocacy privind moderarea conținutului online.

Pentru Washington, aceste nume nu reprezintă simple figuri din zona ONG-urilor sau a birocrației europene, ci noduri-cheie într-o rețea de influență care a încercat să extindă legislația și normele europene dincolo de granițele UE.

DSA și ruptura de fond dintre SUA și Bruxelles

În centrul disputei se află Legea privind serviciile digitale, promovată de Bruxelles ca instrument de combatere a dezinformării și a discursului instigator la ură. Din perspectiva americană, însă, DSA a devenit un mecanism prin care oficiali europeni încearcă să condiționeze funcționarea platformelor americane și să influențeze conținutul consumat de publicul din SUA.

Ceea ce Washingtonul numește „cenzură extrateritorială” nu este o acuzație simbolică, ci una juridică și politică: încercarea de a impune standarde europene de moderare asupra companiilor americane, în contradicție cu protecțiile oferite de Primul Amendament al Constituției SUA.

Mesajul dur către elitele europene

Interdicțiile de intrare sunt mai mult decât o sancțiune administrativă. Ele reprezintă un avertisment direct adresat oficialilor europeni care au tratat relația transatlantică drept un dat, nu drept un parteneriat bazat pe limite clare și respect reciproc.

Washingtonul transmite explicit că:
– libertatea de exprimare nu este negociabilă;
– statutul de oficial european nu oferă imunitate politică;
– presiunile ideologice exercitate asupra platformelor americane vor avea consecințe personale.

Reacțiile defensive și declarațiile plângăcioase apărute ulterior în Europa nu schimbă datele problemei. Din punctul de vedere al SUA, acestea confirmă tocmai lipsa de asumare și reflexul de a evita responsabilitatea, criticate de ani buni în dialogul bilateral.

O linie roșie trasată public

Ceea ce se întâmplă acum marchează o ruptură de abordare. SUA nu mai avertizează discret, ci acționează deschis. Nu mai discută despre principii abstracte, ci aplică măsuri concrete. Iar mesajul este unul greu de ignorat: cine încearcă să exporte cenzura în Statele Unite va descoperi că accesul la America nu este un drept, ci un privilegiu.

Pentru o parte a elitei europene, nota de plată a sosit deja. Pentru ceilalți, semnalul este clar: Washingtonul nu mai negociază libertatea de exprimare.

Citește și https://www.atlasnews.ro/jd-vance-americafest-america-first-fara-europa/