Volkskrant: moldovenii fac parte din UE de mult timp, însă țara lor nu este membră
Publicația olandeză Volkskrant.nl a publicat luni un comentariu pornind de la declarațiile recente și surprinzătoare ale Maiei Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România în cazul unui referendum.
Analiza începe cu vizita din 1920 a Reginei Maria și Regelui Ferdinand în Basarabia, după care Regina a consemnat în jurnal: „Țara este fără îndoială românească, iar poporul este românesc”.
La mai bine de un secol distanță, Maia Sandu a afirmat în podcastul britanic „The Rest is Politics” că ar susține unificarea cu România, pledând, prin urmare, pentru „dizolvarea propriei țări” – un aspect pe care publicația olandeză îl consideră „remarcabil”.
În cazul în care unirea s-ar realiza, aderarea la Uniunea Europeană s-ar face automat.
Sandu a spus și de ce optează pentru unificare: „Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască” și a adăugat că doar o treime dintre moldoveni își doresc unirea cu România.
Un obiectiv mai realist pentru Republica Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, lucru care, în situația unirii, s-ar produce automat.
Comentariul, cu o puternică componentă istorică necesară pentru înțelegerea contextului unirii, începe încă din anul 1859.
„România – un câștigător teritorial”
„În timpul negocierilor de pace de la Versailles, harta Europei a fost refăcută, iar România era un câștigător teritorial. Regatul, independent din 1859, includea, pe lângă alte regiuni, Transilvania (cu o importantă minoritate maghiară), Bucovina (parțial în prezent pe teritoriul Ucrainei) și fosta provincie rusă Basarabia. Aceasta se numea „România Mare” – arată volkskrant.nl.
Mai degrabă decât să argumenteze pro sau contra unirii, analiza atenționează asupra interesului sporit al lui Stalin față de Moldova, care a dus la crearea unei limbi noi, „moldovenească”, adică româna scrisă cu caractere chirilice.
Republica Socialistă Moldova – made in URSS
„În secolul al XIX-lea, în perioada țaristă, rușii s-au extins în regiune, impunând ordine și „rusificând” elita locală. Cu românii la cârmă, a apărut o politică de „romanizare”. Stalin și conducerea sovietică nu au renunțat la Basarabia.
După semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop în 1940, Uniunea Sovietică a ocupat această zonă, ceea ce a dus la înființarea Republicii Sovietice Moldova”, arată publicația citată.
Limba moldovenească – copilul din flori al românei cu rusa
„După o scurtă recucerire de către dictatorul român Antonescu, însoțită de genocidul evreilor și romilor, Moldova a redevenit parte a Uniunii Sovietice până la obținerea independenței sale în 1991.
În perioada sovietică, a avut loc o nouă „rusificare” agresivă și o imigrare masivă a etnicilor ruși. Sandu face referire la acest aspect în podcast și ridică problema limbii.
Pentru a slăbi legătura cu România, a fost inventată limba „moldovenească”: o construcție lingvistică a limbii române scrisă cu alfabet chirilic”, scrie Volkskrant.
„Am fost întotdeauna o țară temporară”
„Astăzi, limba română, scrisă cu alfabet latin, este din nou limba oficială a țării”, arată publicația olandeză.
Publicația amintește și de interviul acordat în 2022 de Iulian Ciocan, care spunea: „Am fost întotdeauna o țară temporară”.
Deși țara își propune să adere la Uniunea Europeană până în 2030, foarte mulți moldoveni au deja pașaport românesc – un paradox care a determinat publicația olandeză să încheie cu o glumă cunoscută printre moldoveni: „moldovenii sunt în UE de mult timp, doar că țara lor nu este”, încheie Volkskrant.
