Viitorul primar al Capitalei se confruntă cu haos urbanistic și riscuri seismice
Capitala are nevoie urgentă de reguli clare de dezvoltare urbană, iar blocarea Planului Urbanistic General (PUG) pune orașul într-o situație critică, spune Ștefan Bâlici, Președintele Ordinului Arhitecților din România.
Bâlici subliniază că, fără reglementări clare, ajungem în situația aceasta, în care fie în anumite zone dezvoltarea se produce haotic, fie în altele e complet blocată. „E o incoerență generală”, a declarat el la Interviurile one2one.
PUG-ul a fost întârziat atât din motive juridice, cât și din lipsa de comunicare între Primăria Generală și consorțiul care îl elaborează. „Știu că unul dintre partenerii consorțiului a intrat în faliment”, afirmă arhitectul, însă blocajul exista „înainte de situația asta”.
Bâlici a criticat lipsa unei viziuni unice asupra orașului, afirmând că „ideea asta a planurilor urbanistice generale pe sectoare e o idee defectă”. Potrivit acestuia, consecințele se văd în noile dezvoltări imobiliare, iar autoritatea s-a retras, „de fapt, nu a existat”.
El spune că în București apar blocuri între blocuri, drumuri înguste, lipsa școlilor și grădinițelor și aglomerarea excesivă a cartierelor sunt efecte directe ale acestei absențe administrative. „Jumătate din suprafața orașului e acoperită de betoane”, atrage atenția Bâlici, subliniind impactul climatic al acestei situații. „Dacă am asfalt, vara ajungem la 80°”.
Investițiile în trotuare, „veșnicele” borduri, nu îmbunătățesc situația. „E mare campanie de reparare a trotuarelor pe bulevardele principale din București cu aceeași soluție tehnică greșită, vor rezista tot atât de mult cât a rezistat și soluția inițială. Adică câteva luni”, spune arhitectul șef din România.
Bucureștiul este la coada Uniunii Europene la acest capitol, cu „sub 10 metri pătrați/locuitor”. Bâlici subliniază că „primul pas trebuie să fie desigilarea spațiilor… și permeabilizarea suprafețelor”, deoarece lipsa acestora agravează problemele de mediu.
„Primul pas trebuie să fie desigilarea spațiilor (de beton n.r.) și permeabilizarea suprafețelor”, a spus el, menționând că acest lucru ar ajuta la absorția apei în cazul ploilor torențiale, la creșterea vegetației și la purificarea aerului.
Bucureștiul rămâne vulnerabil din cauza ritmului foarte lent al consolidărilor. Bâlici avertizează că riscul este foarte mare într-un oraș cu un fond construit vechi și precar, menționând că „peste două mii de clădiri sunt încadrate în diferite grade de risc seismic și așteaptă consolidarea”.
El consideră că Bucureștiul are nevoie de o guvernare unitară și eliminarea „feliilor” de autoritate. „Bucureștiul are nevoie de coerență administrativă, iar continuarea, pe modelul actual, cu șase primării care au competențe mult prea extinse și care înseamnă că și le exercită diferit… nu poate continua”.
Totuși, după referendumul din 2024, Bâlici este sceptic că schimbarea va fi aplicată: „Faptul că la un an de zile după referendum nu s-a făcut niciun pas… te face să te gândești că… nu are șanse”.
Referendumul organizat în 2024 în București, la inițiativa lui Nicușor Dan, a decis ca autorizațiile de construire să fie emise de Primăria Capitalei pe întreg teritoriul administrativ al orașului. Totodată, taxele și impozitele să fie distribuite unitar de Consiliul General. Deși bucureștenii au votat „DA” la aceste schimbări, ele nu au fost puse în practică nici după un an, lucru care îl face pe Bâlici să fie sceptic că reorganizarea administrativă dorită de populație va fi aplicată.
Bâlici consideră că viitorul primar trebuie să pună urbanismul pe primul plan pentru a opri degradarea continuă a orașului: „Construirea răspunde unor nevoi… e un mod de a arăta respectul pe care statul îl are pentru proprii cetățeni”.
Ultimul Plan Urbanistic General al Capitalei a fost aprobat în anul 2000, cu o valabilitate de zece ani. În 2010, termenul a expirat, dar documentul a continuat să fie folosit, prin prelungiri succesive. În 2020, primarul general Nicușor Dan a cerut actualizarea PUG-ului vechi de două decenii. În prima parte a anului 2024, consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a transmis Primăriei o primă versiune tehnică. Apoi, procesul s-a blocat. Între echipa de elaborare și administrație au apărut neînțelegeri, iar una dintre companiile din consorțiu a intrat în faliment. Astfel, viitorul primar al Bucureștiului va prelua un PUG blocat și va trebui să reia și să finalizeze procedura de adoptare.
