Președintele Donald Trump a semnat o proclamație prezidențială prin care Statele Unite se retrag din 35 de organizații internaționale non-ONU și 31 de entități afiliate ONU, într-o decizie care reconfirmă linia politică anunțată încă din campanie: suveranitatea națională înaintea birocrației globale.
Potrivit documentului, organizațiile vizate „au acționat sistematic împotriva intereselor naționale ale Statelor Unite”, promovând politici care au afectat competitivitatea economică, libertatea de decizie a Washingtonului și capacitatea SUA de a-și apăra propriile priorități strategice.
O decizie politică asumată: America First, din nou politică de stat
Administrația Trump consideră că implicarea SUA în numeroase organisme internaționale s-a transformat, în timp, într-un mecanism de drenare financiară și politică, fără beneficii clare pentru contribuabilii americani. Retragerea vizează atât organizații non-ONU, cât și structuri ale Națiunilor Unite care, potrivit Casei Albe, au depășit mandatul inițial și au devenit instrumente ideologice, nu forumuri de cooperare reală.
Mesajul transmis este direct: Statele Unite nu vor mai finanța structuri care limitează libertatea de acțiune a Americii sau care impun standarde și politici contrare intereselor sale economice și culturale.
De la climă la politici sociale: refuzul agendelor impuse
Fără a publica o listă exhaustivă, administrația americană a indicat că retragerile includ organisme implicate în:
-
politici climatice cu impact direct asupra industriei și energiei americane;
-
programe sociale și demografice percepute ca fiind ideologizate;
-
mecanisme internaționale care au încercat să condiționeze deciziile suverane ale statelor membre.
Casa Albă susține că aceste structuri au promovat, sub pretextul cooperării, reglementări care au penalizat economia americană, au afectat locurile de muncă și au transferat decizia politică dinspre guverne alese democratic către birocrați internaționali.
„Nu este izolaționism, este realism strategic”
Contrar criticilor, administrația Trump respinge ideea că această decizie ar reprezenta o izolare a SUA. Mesajul oficial este că America rămâne deschisă cooperării, dar doar în condiții echitabile, în care beneficiile sunt reciproce și nu subminează suveranitatea națională.
Retragerea este prezentată ca un act de realism strategic, nu ca o ruptură: Washingtonul își păstrează libertatea de a colabora bilateral sau în formate flexibile, fără constrângeri ideologice și fără costuri disproporționate.
Susținătorii: „SUA își recâștigă controlul”
Pentru electoratul conservator și susținătorii lui Donald Trump, decizia este văzută ca o corecție necesară după ani de implicare într-un sistem internațional perceput ca dezechilibrat. Argumentul central este că nicio țară nu ar trebui să plătească pentru politici care îi slăbesc economia, identitatea și capacitatea de decizie.
În acest context, retragerea din cele 66 de organizații este interpretată ca un semnal clar: America nu mai acceptă rolul de finanțator principal al unui sistem care nu îi respectă interesele.
Un semnal pentru restul lumii
Decizia are și o dimensiune geopolitică mai largă. Prin acest pas, administrația Trump transmite că ordinea internațională nu este imuabilă și că statele naționale pot redefini regulile cooperării globale atunci când acestea devin dezechilibrate.
Pentru aliați și adversari deopotrivă, mesajul este limpede: Statele Unite negociază de pe poziția interesului propriu, nu din obligație ideologică sau presiune instituțională.
Citește și Trump lansează „Doctrina Monroe” și avertizează socialiștii la nivel global
