Transformarea peisajului urban românesc
Peste jumătate dintre orașele din România nu respectă criteriul legal de 10.000 de locuitori necesar pentru a fi considerate orașe, conform unui audit de performanță realizat de Curtea de Conturi. Din totalul de 216 orașe, 119 au scăzut sub acest prag demografic, ceea ce reprezintă 55%. De asemenea, 15% dintre comune, adică 432 de localități, au sub 1.500 de locuitori.
Discrepanțe legislative și realitate demografică
Raportul evidențiază discrepanțele între cerințele legislative și realitatea demografică, punând sub semnul întrebării organizarea administrativ-teritorială actuală și sustenabilitatea unităților administrativ-teritoriale (UAT). Curtea de Conturi avertizează că, fără o reformă legislativă, administrațiile locale cu populație redusă vor deveni tot mai dependente financiar de bugetul de stat și vor avea dificultăți în furnizarea de servicii publice de calitate.
Recomandări pentru reorganizare administrativă
Instituția recomandă lansarea unui proces de analiză sistemică și reorganizare administrativă, având în vedere realitățile demografice și economice actuale, cu scopul de a consolida autonomia financiară a UAT-urilor.
Accesul la servicii publice esențiale
Accesul la servicii publice esențiale este crucial pentru calitatea vieții și bunăstarea socială. România se confruntă cu disparități semnificative între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, educație și utilități de bază. De exemplu, 12% dintre UAT-urile rurale nu au cabinete de medicină de familie, 50% nu dispun de cabinete stomatologice, iar 24% nu au farmacii. UAT-urile mici, cu o populație redusă, sunt cele mai afectate în privința alimentării cu apă, canalizării și transportului public.
Nevoia de politici publice pentru reducerea inegalităților
Accesibilitatea comunelor la servicii publice se îmbunătățește odată cu creșterea populației, dar rămâne inferioară celei din mediul urban. Această situație subliniază necesitatea de investiții și politici publice care să reducă inegalitățile și să asigure un acces echitabil la servicii esențiale pentru toți cetățenii.
În concluzie, raportul Curții de Conturi evidențiază o problemă majoră în organizarea urbană din România, care necesită reforme urgente pentru a asigura sustenabilitatea și calitatea vieții în orașele și comunele afectate.
