Pentru milioane de români, noaptea de Revelion nu este doar un moment de celebrat trecerea în noul an, ci și ocazia de a respecta o serie de obiceiuri despre care se spune că pot influența norocul, situația financiară sau starea generală în anul următor. Unele sunt tradiții vechi, altele sunt practici moderne care au prins la public în ultimele decenii. Toate au însă un numitor comun: speranța unui început favorabil.
Bani în buzunar la miezul nopții — simbol al prosperității
Una dintre cele mai răspândite superstiții spune că trebuie să ai bani în buzunar în momentul în care ceasul trece de ora 00:00. Gestul este văzut ca un semn al stabilității financiare pentru anul următor. În multe familii, tradiția este dublată de păstrarea unor bancnote noi, considerându-se că „atrag bani curați”.
Prima zi din an să te găsească alături de cei dragi
Se crede că felul în care intri în noul an influențează dinamica relațiilor personale. Dacă Revelionul este petrecut în ceartă sau în tensiune, acestea se pot prelungi simbolic în lunile următoare. De aceea, multe familii păstrează în mod deliberat atmosfera calmă în orele dintre ani.
Nu se plânge și nu se amintește de datorii
În tradiția populară, aducerea în discuție a problemelor, datoriilor sau necazurilor în noaptea de Revelion este considerată un semn rău. Se spune că „intrarea în anul nou cu nemulțumiri” poate amplifica dificultățile. De aceea, multe persoane evită discuțiile negative în ultimele ore din an.
Mâncarea care aduce noroc: peștele și strugurii
Peștele este considerat simbol al progresului, pentru că „se mișcă înainte”. De aceea, în unele familii, se servește pește la masa de Revelion pentru un an „fluid, fără blocaje”.
Strugurii — preluați din tradițiile mediteraneene — sunt consumați în unele case în număr de 12 boabe, pentru noroc în fiecare lună a anului.
Evitarea cărnii de pasăre
O superstiție veche spune că este indicat să nu se consume carne de pasăre la Revelion, deoarece „scurmă înapoi”, ceea ce ar simboliza stagnare sau regres. Multe familii respectă această regulă mai mult din tradiție decât din convingere, dar obiceiul persistă.
Prima persoană care intră în casă la miezul nopții
În unele zone, se crede că norocul anului depinde de „primul vizitator”. În mod tradițional, un bărbat tânăr era considerat semn bun, iar această practică supraviețuiește încă în mediul rural. Nu este o regulă universală, dar rămâne una dintre cele mai discutate superstiții de Revelion.
Nu se spală, nu se mătura și nu se aruncă gunoiul
Asemănător Crăciunului, și în noaptea dintre ani există o tradiție care spune că nu trebuie aruncat nimic din casă: nici gunoi, nici resturi, pentru a nu „îndepărta norocul”. Deși astăzi este privită mai degrabă ca superstiție decât ca obicei, multe familii o respectă din reflex cultural.
Zgomotul ca formă simbolică de protecție
Artificiile, petardele, clopotele sau chiar simplul zgomot la trecerea dintre ani au origine veche — rolul lor era, simbolic, de a alunga răul și a „curăța” intrarea în anul nou. Deși astăzi discuția publică se concentrează pe siguranță și poluare, originea ritualică explică de ce această practică persistă.
De ce persistă superstițiile de Revelion
Etnografii și sociologii explică fenomenul prin nevoia de control asupra incertitudinii. Într-un context social și economic instabil, publicul găsește sens în gesturi simbolice care marchează un nou început. Superstițiile devin astfel mecanisme de speranță — simple, accesibile și lipsite de costuri, dar încărcate de conotații culturale.
România rămâne una dintre țările europene unde tradițiile de iarnă se păstrează activ, iar noaptea de Revelion continuă să fie un moment în care obiceiurile, oricât de mici, dobândesc o importanță aparte.
