Sondaj INSCOP: opiniile tinerilor despre direcția țării, muncă și sănătatea mintală
INSCOP Research a realizat prima cercetare sociologică „Barometrul Național al Tinerilor”, la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European, care oferă o imagine detaliată a percepțiilor tinerilor din România privind țara, viitorul și situația personală.
Referitor la direcția în care se îndreaptă România, 25,8% dintre tineri au considerat că lucrurile merg bine, în timp ce 65,2% au apreciat că direcția este greșită, iar 9% nu au oferit un răspuns.
Optimismul a fost mai frecvent în rândul celor cu vârste între 18 și 24 de ani, al respondenților cu studii superioare, al locuitorilor din mediul urban și al tinerilor cu venituri ridicate. Pesimismul a fost predominant în grupurile cu educație primară, în mediul rural și în rândul tinerilor cu venituri mai mici.
În ceea ce privește cheltuielile care afectează cel mai mult bugetul lunar, 35,7% dintre tineri au indicat alimentele, 27,1% energia, 15,5% chiria, 5,6% transportul, 4,8% sănătatea și 2,7% educația. Alți 4,8% au menționat alte categorii, 2,5% nu au identificat nicio cheltuială semnificativă, iar 1,4% nu au răspuns.
În ceea ce privește situația locativă, 38,1% dintre respondenți dețineau o locuință personală, iar 61,8% nu. De asemenea, 36,6% locuiau cu părinții sau familia extinsă, 19,2% în chirie, 3% la o gazdă, 1,2% într-o locuință socială și 1% într-un cămin studențesc sau internat.
Proiecțiile pe următorii cinci ani arată că 58,9% se așteaptă să locuiască într-o locuință proprie, 18,8% în chirie, iar 14,4% cu familia.
În domeniul profesional, 56,7% aveau un loc de muncă în perioada studiului, iar 43,2% nu erau angajați. Din total, 27,5% considerau că salariul este suficient raportat la costul vieții, 28,3% că nu este, iar 0,9% nu au știut să răspundă.
În următorul an, 28,8% intenționau să caute un loc de muncă. Obstacolele principale invocate au fost salariul prea mic (43,6%), lipsa experienței (25,6%) și lipsa oportunităților în zonă (8,7%).
În ceea ce privește munca în străinătate, 27,5% au considerat că aceasta reprezintă o soluție importantă pentru trai, iar 38,7% în destul de mare măsură.
Totodată, 27,6% intenționau să plece din țară în următoarele 12 luni, iar 64,7% au menționat că motivul principal este obținerea unui loc de muncă mai bine plătit. Familia a fost indicată drept cel mai greu aspect de lăsat în urmă (76,9%).
Referitor la studii și sprijin financiar, 57,3% dintre tineri considerau că o bursă studențească ar trebui să acopere toate cheltuielile, iar 31,2% au identificat costul cazării ca fiind principala dificultate pentru studenți.
Măsurile considerate cele mai utile au fost sprijinul financiar pentru cazare (27,2%), bursele mai mari (25,3%) și posibilitatea de stagii plătite sau joburi part-time (24,7%).
În domeniul sănătății mintale, 39,9% dintre tineri au declarat că s-au confruntat cu probleme legate de sănătatea mintală în ultimele 12 luni, iar 84,4% au afirmat că statul ar trebui să acopere costul unui număr minim de ședințe de terapie sau consiliere psihologică.
Principalele obstacole în accesarea terapiei au fost costul ridicat (31,1%) și rușinea sau teama de judecată (30,7%).
Pe tema sănătății reproductive, 12,6% au considerat că femeile au acces foarte mare la servicii de sănătate reproductivă, iar 24,3% în destul de mare măsură.
În privința avortului, 35,5% au fost de acord cu acesta, 58,4% s-au declarat împotrivă, iar 29,1% au susținut că statul ar trebui să garanteze prin lege accesul la avort în spitalele publice.
Legat de siguranță și protecția victimelor, 21,3% s-au simțit foarte în siguranță în spațiile publice, iar 42,8% destul de mult. 23,4% au considerat că statul protejează victimele violenței în spațiile publice, iar 22% că protecția în familie este suficientă.
În contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor, 16,5% au fost foarte îngrijorați de extinderea conflictului în România. Pentru 32,7%, cea mai mare amenințare a fost corupția și lipsa de competență.
În privința sprijinului extern și securității, 51,6% au apreciat că Uniunea Europeană ar ajuta România în cazul unei crize economice grave, iar 68,7% că NATO ar apăra țara în situația unui atac militar.
Despre Parlamentul European, 24,8% au afirmat că știu suficiente lucruri despre instituție, iar 56,8% au considerat că proiectele adoptate de Parlament afectează suveranitatea României.
În ceea ce privește tradițiile și schimbarea, 60,6% au susținut schimbarea și ideile noi în societate, iar 36,7% au ales tradițiile.
Referitor la orientarea politică, 29,8% s-au identificat cu politica de centru-stânga, 29% cu dreapta, 15,9% cu stânga și 13,7% cu centru-dreapta.
