Sondaj CURS, decembrie 2025: România, între pesimism social, presiune economică și un nou echilibru politic
Sondajul național realizat de CURS în decembrie 2025 conturează o societate dominată de neîncredere și anxietate economică, cu o percepție covârșitor negativă asupra direcției țării și cu un deficit vizibil de lideri politici care să coaguleze încrederea majorității. În plan electoral, datele indică o repoziționare puternică a intenției de vot, pe fondul nemulțumirii sociale.
Metodologie: eșantion, perioadă, marja de eroare
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.067 respondenți, populație adultă (18+), prin interviuri față în față, la domiciliu, în perioada 10–19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu marjă maximă de eroare ±3% (nivel de încredere 95%), iar datele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului, conform INS.
Direcția țării: 75% spun că România merge într-o direcție greșită
Întrebarea privind direcția generală a României produce unul dintre cele mai clare semnale din sondaj: 75% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 21% cred că direcția este bună. Procentul de non-răspuns (NS/NR) este 4%.
Acest decalaj major între evaluările negative și cele pozitive sugerează un nivel ridicat de nemulțumire și incertitudine socială.
Încrederea în lideri: niciun nume nu trece de „majoritate pozitivă”
La capitolul încredere în personalități politice, sondajul indică o zonă extinsă de respingere sau rezervă, cu scoruri pozitive care rămân sub pragul unei majorități confortabile.
Călin Georgescu este creditat cu 40% „foarte multă/multă” încredere, în timp ce 54% declară „foarte puțină/puțină” (NS/NR 6%). George Simion are 37% încredere pozitivă și 58% negativă (NS/NR 5%). Nicușor Dan este la 35% pozitiv și 60% negativ (NS/NR 5%).
Pe un palier inferior apar Ciprian Ciucu (27% pozitiv, 46% negativ), Ilie Bolojan (25% pozitiv, 71% negativ) și Sorin Grindeanu (25% pozitiv, 70% negativ). Diana Șoșoacă are 16% pozitiv și 80% negativ.
Un indicator relevant, în special pentru actorii politici aflați în consolidare, este segmentul „nu cunosc”: pentru Ciprian Ciucu apare 22%, pentru Dominic Fritz 9%, iar pentru Anamaria Gavrilă 21%, sugerând vizibilitate națională încă neuniformă.
Instituții: Armata și Biserica în top; justiția și instituțiile politice, la coadă
Evaluarea instituțiilor arată o diferență pronunțată între structurile percepute ca „de protecție” și cele asociate guvernării și zonei politice.
În zona de încredere ridicată, Armata are 81% opinie bună/foarte bună, Biserica 76%, iar Pompierii 65%. Uniunea Europeană este la 55% percepție pozitivă, iar Poliția la 54%.
În partea de jos, Justiția are 24% pozitiv, Parlamentul 25%, iar Guvernul și Curtea Constituțională câte 26%. În paralel, instituțiile media sunt puternic erodate: Televiziunile au 35% percepție bună/foarte bună, iar presa scrisă și online 41%.
Datele sugerează o ruptură de încredere între cetățeni și instituțiile asociate deciziei politice, pe fondul unui climat social perceput drept tensionat.
Intenția de vot: AUR 35%, PSD 22%, PNL 19%, USR 9%
În scenariul în care duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, distribuția intenției de vot este următoarea: AUR 35%, PSD 22%, PNL 19%, USR 9%, UDMR 5%, SOS România 5%, POT 3%, iar Altul 2%.
Această distribuție poate fi citită ca o capitalizare a nemulțumirii sociale de către formațiunile percepute ca alternative la „sistem”, într-un context de fragmentare a scenei politice.
Măsurile economice ale Guvernului: societate împărțită, fără consens
Sondajul include și o evaluare a măsurilor economice atribuite Guvernului condus de Ilie Bolojan. Răspunsurile arată o împărțire aproape simetrică între cei care validează și cei care resping deciziile, cu un segment major care adoptă o poziție intermediară.
41% spun că „unele trebuiau luate, altele nu”. 26% consideră măsurile „justificate și necesare”, în timp ce 26% le văd „nejustificate și nenecesare”. „Altele” cumulează 2%, iar NS/NR este 5%.
Impactul resimțit: 82% spun că efectul asupra familiei este mare sau foarte mare
Dincolo de judecata asupra „necesității” măsurilor, indicatorul de impact arată o percepție puternică a presiunii economice: 56% declară că impactul asupra lor și a familiei este „foarte mare”, iar 26% „mare”. Procentele pentru impact „mic” sunt 9%, „foarte mic/deloc” 5%, iar NS/NR 4%.
Situația financiară personală: 58% spun că s-a înrăutățit în ultimele 12 luni
La nivel personal, tabloul rămâne dominat de deteriorare. 35% spun că situația lor financiară „s-a înrăutățit într-o oarecare măsură”, iar 23% că „s-a înrăutățit semnificativ” (total 58%). Alte 30% spun că a rămas la fel, dar nu sunt mulțumiți, iar 4% afirmă că a rămas la fel și sunt mulțumiți. Pe zona de îmbunătățire, 4% indică o îmbunătățire „într-o oarecare măsură”, iar 2% „semnificativ”. NS/NR este 2%.
Așteptări privind prețurile: 84% anticipează scumpiri în următorul an
Pe componenta de anticipații, populația se așteaptă în majoritate la scumpiri: 51% cred că prețurile „vor crește semnificativ”, iar 33% că „vor crește moderat”. Doar 9% se așteaptă să rămână la fel, 2% anticipează scăderi, iar NS/NR este 5%.
Ce arată, în ansamblu, datele CURS
Privit ca întreg, sondajul descrie o combinație între pesimism general (direcția țării), neîncredere în actorii politici și instituțiile asociate guvernării, plus o presiune economică resimțită direct și proiectată în viitor prin anticipații de scumpiri. În acest context, intenția de vot indică o reconfigurare a scenei parlamentare, cu un avans clar al AUR și un peisaj fragmentat în rest.
Citește și https://www.atlasnews.ro/romania-era-ai-guvernare-algoritmi/
