Ziua de 27 decembrie ocupă un loc aparte în calendarul creștin-ortodox, fiind dedicată Sfântului Ștefan, primul martir al Bisericii. Așezată imediat după sărbătoarea Nașterii Domnului, această zi aduce o schimbare de ton în ciclul sărbătorilor de iarnă, mutând atenția de la bucuria Nașterii la realitatea jertfei și a mărturisirii credinței.
Sfântul Ștefan este prăznuit în a treia zi de Crăciun, iar poziționarea sa liturgică nu este întâmplătoare. Biserica amintește astfel că mesajul creștin nu se oprește la momentul Nașterii, ci continuă cu asumarea adevărului, chiar și cu prețul vieții. În tradiția ortodoxă, martiriul lui Ștefan este văzut ca o prelungire firească a întrupării lui Hristos, o dovadă că credința trăită autentic presupune responsabilitate, curaj și jertfă.
Cine a fost Sfântul Ștefan și de ce este numit protomartir
Sfântul Ștefan a fost unul dintre cei șapte diaconi aleși de Apostoli pentru a sprijini comunitatea creștină din Ierusalim, într-o perioadă în care numărul credincioșilor creștea rapid. Alegerea sa nu a fost una întâmplătoare. Tradiția biblică îl descrie ca fiind un om „plin de har și de putere”, cunoscut pentru predicile sale directe și pentru curajul cu care apăra credința creștină în fața autorităților religioase ale vremii.
Conflictul său cu liderii iudaici a escaladat rapid, iar discursul său de apărare, consemnat în Faptele Apostolilor, este considerat una dintre cele mai puternice mărturisiri de credință din Noul Testament. Refuzul de a renunța la convingerile sale a dus la condamnarea sa la moarte prin lapidare, Sfântul Ștefan devenind astfel primul martir al creștinătății, cel care a deschis drumul jertfei pentru credință.
Un element central al martiriului său este rugăciunea de iertare pentru cei care îl ucideau, un gest care a rămas definitoriu pentru spiritualitatea creștină și care este invocat frecvent în predicile și slujbele Bisericii.
Semnificația zilei de Sfântul Ștefan în tradiția ortodoxă
În Ortodoxie, Sfântul Ștefan este privit nu doar ca un martir, ci și ca un model de slujire. Funcția sa de diacon îl așază în centrul ideii de ajutorare, milostenie și responsabilitate față de comunitate. De aceea, ziua de 27 decembrie este asociată nu doar cu pomenirea unui martir, ci și cu îndemnul la solidaritate, împăcare și iertare.
Din punct de vedere liturgic, această zi marchează o tranziție importantă. După bucuria intensă a Crăciunului, Biserica aduce în prim-plan dimensiunea serioasă a credinței, amintind că mesajul creștin a fost, încă de la început, unul contestat și plătit adesea cu viața. Această alternanță între lumină și jertfă este considerată esențială pentru înțelegerea deplină a sărbătorilor de iarnă.
Tradiții și credințe populare legate de 27 decembrie
În cultura populară românească, Sfântul Ștefan este perceput ca un protector al familiei și al sănătății. Ziua este considerată potrivită pentru împăcări, pentru încheierea conflictelor și pentru rugăciuni dedicate celor aflați în suferință. În multe comunități, se păstrează obiceiul pomenirii morților și al împărțirii de alimente, gesturi care reflectă legătura profundă dintre credință și solidaritate.
De asemenea, sărbătoarea are o puternică dimensiune onomastică. Mii de români care poartă numele Ștefan, Ștefania sau derivatele acestora își celebrează ziua numelui, iar acest aspect contribuie la menținerea vie a tradiției și a semnificației religioase a zilei.
Un mesaj actual, dincolo de tradiție
Dincolo de dimensiunea religioasă, figura Sfântului Ștefan rămâne relevantă și în contextul contemporan. Martiriul său este adesea invocat ca simbol al libertății de conștiință și al curajului de a susține adevărul într-un climat ostil. Într-o lume marcată de polarizare și presiuni ideologice, mesajul său despre iertare și asumare personală capătă o semnificație aparte.
Sfântul Ștefan nu este doar o figură a trecutului, ci un reper moral care traversează secolele. Ziua de 27 decembrie devine astfel nu doar o sărbătoare religioasă, ci și un moment de reflecție asupra valorilor care pot ține o comunitate unită: credința, iertarea și responsabilitatea față de ceilalți.
Citește și https://www.atlasnews.ro/superstitii-revelion-noroc-bani-2026/
