Senatul analizează desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului și concedierea angajaților în 45 de zile
Proiectul de lege prevede ca patrimoniul, arhiva și obligațiile financiare să fie preluate de Camera Deputaților, iar activitatea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) să înceteze la intrarea în vigoare a legii.
Inițiatorii solicită ca, „în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile legii, încetează toate contractele de muncă ale angajaților”.
În luna martie, USR a anunțat că solicită desființarea a șase instituții publice considerate ineficiente, printre care se numără și IRDO.
Potrivit documentului, „IRDO este o instituție care există formal, dar nu funcționează substanțial. Este o structură administrativă inertă, finanțată constant din bani publici, fără impact real în domeniul drepturilor omului”.
De asemenea, inițiatorii susțin că „întregul buget este consumat pentru menținerea aparatului instituțional, fără a putea fi identificate activități sau rezultate concrete”.
Ei mai afirmă că „structura de conducere este supradimensionată raportat la activitatea desfășurată”. În cei peste 30 de ani de existență, instituția a avut doar doi directori, „fără limită de mandat, fără criterii de performanță și fără obligații reale de transparență”.
Institutul este finanțat din bugetul Parlamentului și ar trebui să fie supus controlului parlamentar, însă acesta nu a funcționat efectiv, spun inițiatorii. Obligația legală de a prezenta un raport după doi ani „nu a devenit niciodată un mecanism real de responsabilizare”.
Parlamentarii menționează și evaluările internaționale conform cărora instituția, singura din România acreditată conform Principiilor de la Paris, a primit cel mai slab calificativ posibil. ONU a criticat „modul netransparent de numire a membrilor”, „lipsa pluralismului” și „absența duratei mandatelor prevăzute în lege”.
Institutul este condus de un consiliu director și are aproximativ 20 de angajați, conform datelor din proiect.
USR indică și costurile instituției, care a primit aproximativ 3 milioane de lei în 2023, 2,8 milioane de lei în 2024 și 1,5 milioane de lei în 2025, fonduri alocate în principal pentru salarii și cheltuieli curente.
Inițiatorii consideră că desființarea va avea „un impact bugetar pozitiv”, reprezentând o economie anuală de aproximativ 1,5 milioane de lei. Ei susțin că banii au fost cheltuiți „fără a fi evidențiat vreun rezultat în raport cu misiunea declarată a instituției”.
Proiectul va primi avizul Consiliului Legislativ în a doua jumătate a lunii aprilie, instituție care poate face observații juridice și propune corecturi de redactare sau de armonizare cu legislația în vigoare.
