Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a întrunit luni, 24 noiembrie, la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui României, Nicușor Dan. Ședința a avut ca teme principale dezvoltarea capacității de apărare a statului, creșterea rezilienței societății și evaluarea provocărilor de securitate cu care România se va confrunta în perioada următoare.
Principalul punct pe ordinea de zi a fost Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030. Documentul reprezintă prima strategie de acest tip care a trecut prin transparență publică, o parte dintre recomandările primite fiind incluse în forma finală. Strategia va fi transmisă Parlamentului, unde urmează să fie dezbătută și aprobată într-o ședință comună a celor două Camere.
Strategia definește direcțiile pentru consolidarea unui stat modern, sigur și orientat spre protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și pentru dezvoltarea unor instituții publice transparente și integre.
În cadrul ședinței, membrii CSAT au aprobat și Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților proiectate pentru anul 2026, alături de Analiza Strategică a Apărării. Cele două documente stabilesc recomandări privind adaptarea Armatei României la mediul strategic actual și la angajamentele asumate în cadrul NATO și Uniunii Europene.
A fost subliniată necesitatea consolidării securității naționale în contextul deteriorării situației regionale, precum și pregătirea statului pentru gestionarea riscurilor unui conflict de amploare în proximitatea granițelor. Printre priorități se află întărirea capacității de luptă a Armatei, creșterea numărului de militari activi și rezerviști, dar și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare.
Un alt punct pe ordinea de zi a vizat raportul privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat un risc la adresa siguranței naționale. Raportul a prezentat progresele în extinderea rețelei de centre de tratament, consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri și rezultatele operaționale obținute prin cooperare internațională.
CSAT a aprobat și raportul privind participarea României la Exercițiul NATO „CMX-25”, desfășurat cu o structură națională de răspuns formată din experți ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare. Exercițiul a vizat procedurile de consultare și decizie politico-militară în contextul posibilei activări a articolelor 4 și 5 ale Tratatului Atlanticului de Nord.
În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat Planul de investiții în industria de apărare, parte a mecanismului european SAFE. Documentul stă la baza cererii pe care România o va transmite Comisiei Europene până la finalul săptămânii.
Fondurile alocate României, în valoare totală de 16,68 miliarde de euro, vor fi distribuite astfel:
-
75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă
-
25% pentru infrastructură duală, în special pentru segmentele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni
Cele mai mari programe includ condiții de producție în România de minimum 50%, iar în unele cazuri chiar 100%, din motive ce țin de securitate și control asupra proceselor tehnologice.
După aprobarea planului național, Guvernul va crea o platformă web de tip „match-making”, care va prezenta programele, partenerii selectați și va permite companiilor românești să își înregistreze capacitățile de producție sau servicii. Scopul platformei este integrarea industriei românești în lanțurile de aprovizionare și producție din industria europeană de apărare.
Toate programele din cadrul SAFE trebuie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate de implementare și investiții rapide în noi capacități de producție la nivel național.
