Sărbătoarea Sfintei Parascheva
Sfânta Parascheva este sărbătorită de ortodocși pe 14 octombrie, iar manifestările religioase încep cu câteva zile înainte. Noaptea dintre 13 și 14 octombrie este considerată cea mai importantă, fiind momentul în care Cuvioasa face minuni. Anual, sute de mii de pelerini din întreaga țară vin la Iași pentru a se închina la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Viața Sfintei Cuvioase Parascheva
Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia, într-o familie de creștini bogați. De mică, a demonstrat o evlavie deosebită, frecventând biserica împreună cu mama sa. La vârsta de 10 ani, după ce a auzit un pasaj din Evanghelie, a decis să se lepede de sine, oferind hainele sale unui sărman.
Ulterior, a ales să se retragă în pustietate, petrecând cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, înainte de a se stabili în Țara Sfântă. A murit și a fost îngropată ca o străină la Epivat. Moaștele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iași de domnitorul Vasile Lupu în 1641 și așezate la Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor a fost un gest de recunoștință față de Patriarhia Ecumenică, după ce domnitorul a achitat datoriile acesteia. Începând cu 1889, moaștele au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
Pe lângă pelerinaje, ziua Sfintei Parascheva este marcată de tradiții și obiceiuri specifice, mai ales în mediul rural. Conform tradiției, în această zi nu se lucrează în gospodărie pentru a evita boli și necazuri. Femeile nu cos, nu spală și nu fac treburi casnice, iar bărbații evită muncile grele. În schimb, se oferă pomană celor nevoiași, în special mâncăruri de post.
Superstițiile spun că printre alimentele oferite de pomană nu trebuie să fie „cu cruce”, cum sunt nucile și castraveții. Se recomandă împărțirea de must, vin nou și pâine. În unele zone, fetele nemăritate își pun dorințe în noaptea de 13 spre 14 octombrie, iar gospodinele folosesc busuioc sfințit pentru a aduce belșug în familie.
Se mai crede că, dacă plouă de Sfânta Parascheva, iarna va fi blândă, iar vremea frumoasă prefigurează o iarnă grea. Femeile care încalcă interdicțiile de muncă riscă să aibă dureri de cap sau probleme cu vederea. De asemenea, ziua este considerată un moment propice pentru iertare și împăcare, mulți aprinzând lumânări pentru cei plecați dintre vii.
Concluzie
Sărbătoarea Sfintei Parascheva reunește nu doar credința, ci și tradiții care reflectă valorile comunității și legătura profundă a oamenilor cu spiritualitatea, având un impact semnificativ asupra vieții sociale și culturale din Moldova.
