Strategia Națională de Apărare 2025–2030, în dezbatere publică: Rusia, principala amenințare la adresa securității României; riscuri hibride, cibernetice, economice și instituționale
Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri, punerea în dezbatere publică a Strategiei Naționale de Apărare a României pentru perioada 2025–2030, document care identifică Federația Rusă drept pericolul numărul unu pentru securitatea națională, pe fondul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, al militarizării Mării Negre și al consolidării capacităților militare ofensive.
Potrivit documentului, este de așteptat ca Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin interpuși împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, la limita aplicării Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. Sunt vizate, utilizând tot mai mult noile tehnologii, activități cibernetice ostile, acte de sabotaj, operațiuni informaționale și acțiuni avansate de manipulare menite să altereze percepțiile asupra realității, să discrediteze autoritățile române și să afecteze procesele de luare a deciziilor la nivel strategic.
Strategia subliniază că o extindere a conflictului militar din Ucraina în zone apropiate României ar reprezenta o amenințare majoră pentru securitatea țării. Alte riscuri asociate includ atacuri cibernetice derulate de entități asociate serviciilor secrete ruse, spionajul, acțiuni hibride de manipulare a opiniei publice și afectarea infrastructurilor critice, precum coridoarele energetice din Marea Neagră și cablurile submarine de telecomunicații.
Pe lângă amenințările de natură militară, documentul evidențiază riscuri economice și sociale: competiția agresivă între state, dependențele critice, polarizarea politică și presiunile populiste. Migrația ilegală, efectele schimbărilor climatice, vulnerabilitățile administrației publice și ale infrastructurilor critice pot amplifica riscurile la adresa securității naționale. Sunt menționate, de asemenea, deficiențe în educație și cercetare, vulnerabilități tehnologice și cibernetice, precum și expunerea la discurs populist, extremism și dezinformare, ceea ce reclamă consolidarea rezilienței statului și societății românești într-un mediu internațional din ce în ce mai volatil și ostil.
În capitolul dedicat riscurilor și vulnerabilităților, Strategia arată că „corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului”, sporind evaziunea fiscală și criminalitatea economică și afectând economia națională, competiția loială și libertatea economică. Capacitatea redusă a instituțiilor din domeniul protecției civile de a răspunde adecvat la urgențe, dezastre naturale și accidente cu victime multiple generează riscuri, pe fondul vulnerabilităților infrastructurilor esențiale, al lipsei unor abordări unitare și integrate și al nealocării de resurse suficiente. Politicile fiscale inadecvate, capacitatea redusă de combatere a evaziunii și colectarea deficitară a taxelor și impozitelor afectează capacitatea statului de a-și asigura resursele necesare funcționării serviciilor publice critice și investițiilor în domeniul securității naționale.
Strategia prevede limitarea drastică a corupției printr-o abordare integrată, cu eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile. Este menționată implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferență în cercetarea penală și în actul de justiție, precum și necesitatea corectării mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în cazurile de corupție, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale.
Documentul reclamă adaptarea instituțiilor cu responsabilități în asigurarea securității și apărării la transformările tot mai rapide și complexe, astfel încât activitatea acestora să fie eficientă și coordonată, cu participarea societății în ansamblu. „Abordarea interinstituțională rămâne esențială în demersurile de gestionare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității și intereselor României”, se menționează în Strategia Națională de Apărare 2025–2030.
