România pariază pe investiții semnificative în pachetul de relansare economică prezentat de Alexandru Nazare
Pachetul propus include măsuri fiscale ce vor intra în vigoare în 2026 și scheme de sprijin pentru investiții strategice, IMM-uri și sectoare cu deficite majore în balanța comercială a României.
Unul dintre principalele instrumente funcționale este garanția de portofoliu pentru IMM-uri și microîntreprinderi, cu un plafon total de 8 miliarde de lei și convenții semnate cu 10 bănci comerciale. Acest mecanism va susține peste 25.000 de beneficiari în perioada 2026–2027, având o influență semnificativă asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.
„Este un instrument care este deja în piață și care va avea un efect foarte important pe zona de IMM”, a declarat Nazare.
Pachetul de relansare economică are două direcții majore: măsuri fiscale menite să stimuleze investițiile și să lase mai mulți bani în economie, și scheme de sprijin dedicate exclusiv domeniilor strategice. Acestea vizează sectoarele în care România înregistrează deficite mari de balanță comercială, adică importă mult mai mult decât exportă.
Printre domeniile vizate se numără industria prelucrătoare, sectorul farmaceutic, procesarea resurselor, noile tehnologii, cercetarea-dezvoltarea, IMM-urile și industria de apărare.
Un element nou în pachet este o schemă dedicată investițiilor de peste un miliard de lei (echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro). Nazare a menționat că România nu a beneficiat anterior de un astfel de instrument flexibil, necesar pentru atragerea investitorilor mari internaționali.
„Am ratat foarte multe investiții pentru că nu am avut un astfel de instrument. Vine un investitor mare și nu știam ce să-i oferim: credit fiscal, grant, bonificație la dobândă, teren”, a afirmat Nazare.
Noua schemă va funcționa ca un mecanism de diplomație economică, oferind statului posibilitatea de a răspunde rapid și adaptat fiecărui proiect major de investiții.
Un alt aspect important al pachetului este valorificarea resurselor minerale și a materialelor critice, precum cuprul și grafitul. Prioritatea guvernamentală este aliniată cu politicile și definițiile Comisiei Europene, cu scopul de a crea lanțuri de valoare în România, nu doar de a exporta materie primă.
Totodată, a fost introdusă o schemă nouă pentru cercetare-dezvoltare și sectorul tehnologic, menită să sprijine start-up-urile cu potențial ridicat, provenite din acceleratoare și universități, pentru a le ajuta să se dezvolte în zona de business.
Industria națională de apărare beneficiază pentru prima dată de o schemă dedicată, finanțată din fonduri europene. După negocieri de șase luni cu Comisia Europeană, România a obținut un buget de 200 de milioane de euro, cu proiecte eligibile începând de la 10 milioane de euro.
În pachet este inclusă și o garanție de stat de 500 de milioane de lei pentru IMM-uri, destinată proiectelor mai mici, cu valori între 7 și 50 de milioane de lei. În acest plafon este prevăzut un buget distinct de 100 de milioane de euro pentru investițiile realizate de românii din diaspora.
Componenta fiscală urmărește să lărgească resursele financiare disponibile în sectorul privat. Printre măsurile anunțate se numără:
posibilitatea combinării amortizării accelerate cu facilitățile pentru profitul reinvestit, începând cu 2026;
creșterea plafonului pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane și ulterior la 5,5 milioane;
introducerea unei super-deduceri de 65% pentru echipamente;
simplificări importante pentru regimul microîntreprinderilor, inclusiv reguli mai flexibile legate de angajați, concedii medicale și vânzarea de imobilizări;
reintroducerea bonificației de 3% pentru persoanele juridice, extinsă pentru prima dată și la persoanele fizice care depun declarația unică.
De asemenea, declarația unică va fi precompletată și disponibilă electronic pentru prima dată.
Guvernul intenționează să stimuleze piața de capital printr-o super-deducere de 50% pentru companiile listate la bursă și prin acordarea unui stimulent de 400 de euro pentru angajații care investesc pe piața de capital.
Exim Bank va avea un rol extins în susținerea internaționalizării companiilor românești, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al extinderii în Europa Centrală și de Est.
În ceea ce privește calendarul, ministrul Finanțelor a precizat că, la aproximativ trei luni după aprobarea pachetului, vor fi publicate hotărârile de guvern care stabilesc criteriile pentru fiecare schemă. Ulterior, apelurile de proiecte vor fi lansate cel mai probabil în trimestrul III și IV din acest an.
„Este foarte important să avem proiecte depuse și aprobate în 2026. Rata de multiplicare a acestor investiții este de trei-patru ori mai mare, pentru că lângă banii statului vin foarte mulți bani privați”, a concluzionat Alexandru Nazare.
