România ar putea plăti 1 miliard pentru a deveni membru permanent al Consiliului Păcii
Invitațiile pentru a deveni membru al Consiliului Păcii, condus de Donald Trump, au început să fie trimise sâmbătă, iar reacțiile guvernelor din Europa au fost majoritar prudente.
Ungaria a fost singura țară care a acceptat invitația fără ezitare, premierul Viktor Orbán anunțând pe platforma X că a primit și a acceptat „onoarea” invitației.
Alte guverne, însă, au evitat să facă declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU, în timp ce alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente.
Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a comentat invitația președintelui Trump, precizând că administrația prezidențială a confirmat primirea acesteia. Lazurca a adăugat că președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump.
Când a fost întrebat dacă România ia în considerare plata unui miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau dacă ar putea decide să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României.”
El a subliniat că administrația prezidențială își propune să înțeleagă detaliile inițiativei și angajamentele pe care România le-ar asuma, precum și modul în care ar fi afectate relațiile cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană.
Lazurca a adăugat: „Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care pentru moment nu o înțelegem în ultimele ei consecințe.”
În ceea ce privește reacția la invitație, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială.”
Conform proiectului de „cartă” atașat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe viață de Donald Trump, cu un mandat care să debuteze cu dosarul Gaza, având în vedere extinderea către alte conflicte ulterior. Trump a declarat că acest organism „va fi unic” și că „nu a mai existat niciodată așa ceva”.
Casa Albă a afirmat, într-o postare pe X, că mecanismul de finanțare „oferă pur și simplu calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate”.
Un mandat pentru un „Board of Peace” privind Gaza a fost autorizat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, însă doar până în 2027 și strict pentru conflictul din Gaza. Rusia și China s-au abținut, criticând faptul că rezoluția nu acordă ONU un rol clar în viitorul enclavei.
În paralel, inițiativa americană prevede supravegherea unei administrații tehnocrate palestiniene în Gaza de către un consiliu internațional, într-un context de armistițiu fragil. Casa Albă a anunțat deja câteva nume care ar urma să facă parte din Consiliul Păcii: secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner. Numele anunțate nu includ palestinieni, iar alți membri urmează să fie comunicați în săptămânile următoare.
Separat, SUA au nominalizat și un „Gaza Executive Board”, cu 11 membri, care ar sprijini administrația tehnocrată, inclusiv oficiali din Turcia și Qatar. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că această componență nu a fost coordonată cu Israelul și ar contrazice politica sa.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Coreea de Sud, a afirmat că țara sa este „gata să își facă partea”, fără a fi clar dacă se referea strict la Gaza sau la inițiativa în ansamblu.
În Canada, premierul Mark Carney a spus că a fost de acord „în principiu” cu planul pentru Gaza, însă detaliile sunt încă în discuție.
Un purtător de cuvânt al secretarului general António Guterres a indicat că statele membre sunt libere să se asocieze în grupuri, subliniind că „Națiunile Unite își vor continua munca mandată”. Un alt oficial ONU a avertizat că slăbirea rolului instituției ar putea duce la „vremuri foarte, foarte întunecate”.
